Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 05/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 05/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 05-12-2012 în dosarul nr. 11592/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr._
Ședința publică de la 05 Decembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.-P.
Judecător E. S.
Judecător M. M.
Grefier V. R.
x.x.x
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanta S. F. și pârâtul D. M. C. împotriva deciziei civile nr. 152 din 25 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția Minori și Familie, în dosar nr._, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurenta reclamantă S. F. și intimata intervenientă S. L., reprezentate de avocat I. F., recurentul pârât D. M. C., reprezentat de avocat L. I. și intimata intervenientă Z. D., personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că ambele recursuri au fost declarate și motivate în termenul prevăzut de lege, au fost timbrate; după care:
Avocat L. I., pentru recurentul pârât, a depus la dosar întâmpinare la motivele de recurs formulate de reclamantă. A înmânat un exemplar apărătorului recurentei reclamante.
Avocat I. F., pentru recurenta reclamantă, a arătat că nu dorește amânarea cauzei pentru observarea întâmpinării, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului:
Avocat I. F., pentru recurenta reclamantă, a expus motivele scrise, în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei, respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.
Avocat L. I., pentru recurentul pârât, a susținut motivele scrise, în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei iar pe fond respingerea în parte a cererii de chemare în judecată. A susținut că pârâtul a avut o cotă mai mare la dobândirea bunurilor iar reclamanta o cotă mai mică.
Avocat I. F., cu privire la recursul pârâtului, a solicitat respingerea acestuia ca nefundat.
Avocat L. I., cu privire la recursul formulat de reclamantă, a solicitat să fie respins ca fiind nefondat.
Intimata intervenientă Z. D. a solicitat admiterea recursului declarat de pârât conform motivelor scrise și respingerea recursului declarat de reclamantă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 6360/05.04.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ s-a admis în parte acțiunea civilă, având ca obiect partaj bunuri comune, formulată de reclamanta S. F., împotriva pârâtului D. M. C., în contradictoriu cu intervenientele Z. D. și S. L..
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant D. M. C..
S-a admis în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Z. D..
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de câte 1/2 pentru reclamantă și pârât.
S-a confirmat raportul de expertiză întocmit de ing. expert specialitatea construcții civile, industriale și agricole Râcă G. și atribuie bunul imobil pârâților conform unicei variante propuse de expert, astfel:
Lotul nr. I, în valoare de 26.869 lei, se va atribui reclamantei, care nu va primi bunuri în natură, iar față de valoarea lotului său, aceea de 26.869 lei, urmează a primi de la pârât cu titlu de sultă suma de 26.869 lei.
Lotul nr. II, în valoare de 53.737 lei, se va atribui pârâtului, care va primi în natură bunurile imobile: un etaj cu 3 camere și dependințe, edificat deasupra parterului casei proprietatea părinților pârâtului, situată în C., .. 14, județul D. - 47.916 lei, construirea unui acoperiș din țiglă - 895 lei precum și două chioșcuri în curte( primul chioșc are valoarea de 347 lei, iar al doilea 4.579 lei), racordarea noii construcții la canalizare, apă, gaze naturale și electricitate, în total 53.737 lei, iar față de valoarea lotului său, aceea de 26.869 lei, urmează a plăti sultă reclamantei suma de 26.869 lei.
A fost omologat raportul de expertiză efectuat de ing. expert specialitatea autovehicule, circulație rutieră R. R. și atribuie bunul părților conform variantei a II-a propuse de expert, astfel:
Lotul nr.I, în valoare de 1416 lei, se va atribui reclamantei, care nu va primi bunul în natură, iar față de valoarea lotului său, aceea de 1416 lei, urmează a primi de la pârât suma de 1416 lei cu titlu de sultă.
Lotul nr. II, în valoare de 2832 lei, se va atribui pârâtului, care va primi în natură autoturismul marca Daewoo Matiz, de culoare galben-auriu, având nr. de identificare UU6MF48414D052077, nr. de înmatriculare_, iar față de valoarea lotului său, aceea de 1416 lei, urmează a plăti reclamantei cu titlu de sultă suma de 1416 lei.
A fost confirmat raportul de expertiză efectuat de ing. expert specialitatea evaluări bunuri mobile P. I. și atribuie bunurile părților conform variantei a I-a propusă de expert, astfel:
Lotul nr. I, în valoare de 2.265 lei, se va atribui reclamantei, care va primi în natură următoarele bunuri mobile: un TV color – 240 lei, un covor oval – 54 lei, o lustră cu 5 brațe – 43 lei, o lustră cu 3 brațe – 30 lei, 2 veioze – 10 lei, un calculator – 360 lei, o mașină de spălat automată – 234 lei, un aragaz – 174 lei, un aparat video – 56 lei, o combină muzicală – 74 lei, 10 cărți de beletristică – 10 lei, 2 lenjerii de pat – 8 lei, 3 perne mari – 12 lei, o plapumă groasă – 17 lei, 3 pături de lână – 75 lei, 2 cuverturi – 8 lei, un fier de călcat – 19 lei, un aspirator – 112 lei, un aparat foto – 70 lei, un mixer – 14 lei, o mașină de tocat carne – 11 lei, un serviciu de pahare cristal – 42 lei, un set de tacâmuri noi – 28 lei, o masă – 18 lei, 2 scaune de bucătărie – 18 lei, 2 corpuri suspendate – 96 lei, un pat – 192 lei, un dulap – 192 lei, în total 2.265 lei.
Față de valoarea lotului său, aceea de 2.315 lei, urmează a primi de la pârât cu titlu de sultă suma de 2.315 lei.
Lotul nr. II, în valoare de 2.365 lei, se va atribuie pârâtului, care va primi în natură următoarele bunuri mobile:
Un covor ¾ - 98 lei, o mochetă – 292 lei, o lustră spot – 13 lei, 2 draperii – 8 lei, 4 buc. Perdele – 10 lei, o mobilă de sufragerie – 130 lei, un frigider – 192 lei, un radio-casetofon – 34 lei, 10 cărți de beletristică – 10 lei, 2 lenjerii de pat – 8 lei, 3 perne mari – 12 lei, o plapumă groasă – 17 lei, 3 pături din lână – 75 lei, un filtru de cafea – 18 lei, un serviciu pahare cristal – 42 lei, un set de tacâmuri noi – 28 lei, 3 servicii noi de masă – 78 lei, o hotă – 152 lei, un pat – 152 lei, o masă – 960 lei, o armă cu alice – 960 lei, în total 2.365 lei.
Față de valoarea lotului său, aceea de 2.315 lei, urmează a achita sultă reclamantei suma de 50 lei cu titlu de sultă.
A fost omologat raportul de expertiză întocmit de ing. expert specialitatea topografie, cadastru, geodezie P. I. A. și atribuie bunul părților conform următoarei variate propuse de instanță:
Lotul nr. I, în valoare de 65.280 lei, se va atribui reclamantei, care nu va primi bunuri în natură, iar față de valoarea lotului său, aceea de 65.280 lei, urmează a primi de la pârât cu titlu de sultă suma de 65.280 lei.
Lotul nr. II, în valoare de 130.560 lei, se va atribui pârâtului, care va primi în natură suprafața de 192,26 mp teren situat în C., . A, județul D., iar față de valoarea lotului său, aceea de 65.280 lei, urmează a da sultă reclamantei suma de 65.280 lei.
S-a stabilit termen de 6 luni pentru plata sultelor, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Au fost compensate în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți și mai obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând 1/2 din cuantumul onorariilor de experți.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25.02.2008, sub nr._, reclamanta S. F. a chemat în judecată pe pârâtul D. M. C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună împărțirea bunurilor comune dobândite de părți in timpul căsătoriei.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamantul și pârâta s-au căsătorit la data de 5 martie 1988, căsătorie care a fost desfăcută prin sentința civila nr. 4226/29 martie 2007 de către Judecătoria C. în dosar nr._ ( nr. în format vechi: 6595/C/MF/2006), rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare, iar în timpul conviețuirii în comun au dobândit următoarele bunuri: construit in perioada 1992-2000, locuință deasupra parterului casei mamei pârâtului, cu o suprafață de aproximativ 80-90 m.p. cuprinzând 3 camere, baie, bucătărie și sală, scară de acces in exterior și o curte în suprafața de 257,5 m.p. cu intrare din . A.,; un autoturism MATIZ, culoare galben – auriu, la care s-a achitat avansul și ratele pentru primul an din contract, in cuantum de 20 milioane lei, restul continuând a fi achitat după despărțirea in fapt a soților; televizor color; 3 covoare, unul persan de lână, unul oval cu model geometric, o mochetă belgiană de 20 m.p. groasă, 3 lustre și 2 veioze; in baie și bucătărie s-a montat gresie și faianță; aragaz cu 3 ochiuri, 2 frigidere Arctic, mare cat și mijlociu, mașină de spălat automată ; acoperiș de țiglă la casă, scară exterioară de ciment, sub scară este amanajată o cameră cu destinația de beci, iar sala de la intrare este inchisă in cornier, tablă și geam cu acoperiș de azbociment, un balcon 1,30-1,50 in care s-a montat gresie; in dormitorul fiicei părților: mobilă cumpărată de mama reclamantei, respectiv pat, masă, servantă; in dormitorul conjugal: un pat cumpărat de soți, dulap și masă pentru televizor cumpărate de mama reclamantei; calculator cumpărat in rate ; in sufragerie: un șemineu din marmură al cărui preț de cumpărare a fost de 10 milioane lei ROL, 2 sobe de teracotă, pentru cele două dormitoare, sobe edificate odată cu construirea casei; instalație electrică, gaze, apă și canalizare, un chioșc din lemn și altul metalic care este folosit ca garaj pentru autoturism, cumpărat cu suma de 80 mii lei in 1992-1993 cu banii primiți de la mama reclamantei ; in baie: set chiuvetă, oglindă, aplice pentru iluminat; în bucătărie: chiuvetă inox, mască, aplice de iluminat, filtru cafea, mixer, mașină tocat carne, 2 servicii pahare cristal, 2 seturi tacâmuri noi, 3 servicii noi de masă de 6 persoane, hotă, mobilă de bucătărie, masă, scaune și 3 corpuri suspendate; la fereastră: galerii și perdele la toate ferestrele camerelor și in bucătărie; un aparat video; o combină muzicală ; un radio – casetofon ; un scuter al fiicei părților, vândut de parat la puțin timp după despărțirea in fapt a soților, banii rezultați fiind folosiți de tatăl parat; 15-40 cărți beletristică ; 4 lenjerii pat; 6 perne mari; 2 plăpumi groase; 6 pături din lână ; 2 cuverturi ; una din catifea și una din lână ; artizanală ; un fier de călcat, un aspirator, un aparat foto; o armă de vânătoare, cumpărată de pârât in timpul căsătoriei și rămasă in posesia acestuia.
În drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 30, art. 36 alin. 1 C. familiei.
La dosar s-au depus următoarele acte: xerocopii de pe sentința civila nr. 4226/29 martie 2007 de către Judecătoria C. în dosar nr._ ( nr. în format vechi: 6595/C/MF/2006), rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare, carnet de muncă al reclamantei, dispoziția de achitare a taxei de timbru, timbre judiciare, împuternicire avocațială.
La data de 7.05.2008 pârâtul a depus la dosar o întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat instanței admiterea doar în parte a acțiunii reclamantei, constatarea contribuției sale majorate la achiziționarea bunurilor comune, respectiv să se rețină cota de 3/4 la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei părților, iar pentru reclamantă să se rețină cota de ¼; totodată s-a mai solicitat majorarea lotului său cu contravaloarea cheltuielilor fiscale restante suportate exclusiv de către acesta( impozit pe clădiri, pe autoturism precum și alte cheltuieli).
În motivarea cererii, s-a arătat că toate cheltuielile pentru cununia civilă și religioasă a părților au fost suportate exclusiv de către părinții pârâtului; după cununia religioasă pârâtul a fost repartizat ca preot la P. din ., iar pentru o perioadă de 7 ani și jumătate el a fost singurul care a întreținut familia, deoarece reclamanta nu avea serviciu și nici un alt venit; după circa 3 ani pârâtul a obținut un transfer în P. Perișorul Nou, soții mutându-se în domiciliul mamei și bunicii pârâtului, situat în C., .. 14, județul D., după care și reclamanta s-a încadrat în câmpul muncii.
S-a mai precizat că autoturismul marca Daewoo-Matiz, a fost achitat astfel: o parte din avans, pârâtul l-a împrumutat de la unchiul său, D. Ș., o altă parte constituind-o economiile lui proprii, iar pentru diferența de 4500 euro pârâtul a obținut un credit pentru nevoi personale, ale cărui rate au fost achitate în întregime de către pârât; cu privire la cele 2 chioșcuri, din lemn și metalic, acestea au fost construite de pârât fără a plăti manopera și din materiale second-hand, iar referitor la celelalte bunuri mobile din cuprinsul cererii de chemare în judecată, pârâtul recunoaște că au fost dobândite de către el și reclamantă în timpul căsătoriei, însă el a avut o contribuție mai mare, respectiv ¾.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 36 alin. 1 c.fam., art. 115-120 c.proc.civ.
La termenul din 3.09.2008 s-a depus la dosar o cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului-reconvențional, de către intervenienta Z. D., prin care s-a solicitat instanței admiterea acestei cereri și constatarea unei contribuții majorate a acestuia la achiziționarea bunurilor comune, respectiv să se rețină o cotă de 3/4 la dobândirea bunurilor comune realizate de foștii soți în timpul căsătoriei.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 49-54 c.proc.civ.
S-au anexat în scop doveditor xerocopii de pe cartea de identitate a vehiculului, dispoziția de achitare a taxei de timbru, timbre judiciare.
La data de 29.09.2008 s-a depus la dosar de către intervenienta S. L., o cerere de intervenție accesorie prin care s-a solicitat admiterea acestei cereri și lotul reclamantei, în principiu de ½ din masa partajabilă, să fie majorat cu contravaloarea actualizată a unor sume de bani acordate cu titlu de împrumut părților și nerestituite până în prezent, fiind investite în bunuri mobile și imobile rămase toate în folosința exclusivă a pârâtului.
În motivarea cererii s-a arătat că atunci când s-a început construirea etajului casei în care aceștia au locuit până la despărțire, intervenienta a mers personal împreună cu soții și a investit peste 80 mii lei – bani proprii, cumpărând BCA și achitând și transportul acestor materiale de construcție; tot cu banii ei, soții au construit un chioșc din metal, în curtea imobilului; în interiorul casei, la baie, cada, gresia și faianța au fost cumpărate tot de către intervenientă, de asemenea ea a plătit și manopera; cu banii acesteia s-au mai cumpărat o canapea, 2 fotolii, un dormitor, un covor persan, toate aceste bunuri mobile fiind în prezent în posesia pârâtului.
În perioada 1991-1992, 2000-2003, aproape săptămânal reclamanta a fost ajutată cu alimente și dulciuri, aduse de către mama sa, având în vedere că reclamanta în ultima perioadă a achitat în rate prețul autoturismului marca Matiz, iar soții aveau venituri modeste.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 49-54 c.proc.civ.
În scop probatoriu pentru dovedirea acțiunii, au fost încuviințate în ședința publică de la 11 iunie 2008 si administrate ulterior, probele cu interogatoriul reciproc al părților precum și proba testimonială, fiind audiate pe parcursul procesului, martorele B. M. și Toniță L. M., propuse de reclamantă, P. Ș. și P. I., propuși de pârât, ale căror declarații a fost consemnate si atașate la dosar.
La data de 26.11.2008 s-a mai depus de către pârât un borderou cu acte, acestea fiind: 34 chitanțe reprezentând c/valoarea ratelor achitate de el pentru autoturismul marca Daewoo-Matiz, chitanțe privind plata asigurării Casco pentru acest autoturism, facturi fiscale privind contravaloarea serviciilor de apă-canal, chitanțe privind plata impozitului restant achitat de el, carnetul său de muncă, certificat fiscal, certificat de înmatriculare și statutul ., chitanța din 21.05.1995 prin care mama pârâtului a înstrăinat o suprafață de teren, chitanța din 6.05.2000 prin care aceeași intervenientă a vândut imobilul din ..
La data de 17 iunie 2009, pe baza probatoriilor administrate, instanța a pronunțat o încheiere de admitere în principiu, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin care s-a admis în parte și în principiu acțiunea având ca obiect partaj bunuri comune, formulată de reclamanta S. F., împotriva pârâtului D. M. C., în contradictoriu cu intervenientele Z. D. și S. L., s-a admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant D. M. C., s-a admis în parte și în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Z. D. și s-a admis în parte și în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta S. L..
S-a constatat că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune: au edificat începând cu anul 1992, deasupra parterului casei proprietatea părinților pârâtului, situată în C., .. 14, județul D., un etaj, având 3 camere și dependințe, au construit acoperiș din țiglă precum și două chioșcuri în curte, a fost racordată construcția nouă la canalizare, apă, gaze naturale și electricitate, iar ca bunuri mobile au achiziționat un TV color, 3 covoare, unul persan de lână, unul oval cu model geometric, o mochetă belgiană de 20 mp groasă, 3 lustre și 2 veioze, draperii și perdele, mobilă de sufragerie cu corpuri, mobilă de dormitor, un calculator, mașină de spălat automată, un frigider, aragaz, mobilă de bucătărie, aparat video, o combină muzicală, un radio casetofon, un scuter, 15-40 cărți de beletristică, 4 lenjerii pat, 6 perne mari, 2 plăpumi groase, 6 pături din lână, 2 cuverturi, una din catifea și una din lână, artizanală, un fier de călcat, un aspirator, un aparat foto, filtru de cafea, mixer, o mașină de tocat carne, 2 servicii pahare cristal, 2 seturi tacâmuri noi, 3 servicii noi de masă de 6 persoane, hotă, masă, scaune de bucătărie și corpuri suspendate, paturi, dulapuri și mese în fiecare dormitor, un autoturism marca Daewoo Matiz, de culoare galben-auriu, având nr. de identificare UU6MF48414D052077, nr. de înmatriculare_, o armă cu alice de calibru 12 mm.
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de câte 1/2 pentru reclamantă și pârât.
S-a dispus numirea unor experți specialitatea construcții civile și industriale, autovehicule rutiere și evaluări bunuri mobile, pentru evaluarea la valoarea actuală de circulație a monedei naționale și lotizarea bunurilor, stabilind onorarii de 1000 lei pentru primul, 400 lei pentru al doilea expert și 1000 lei pentru al treilea expert, în sarcina reclamantei și a pârâtului, cu mențiunea ca experții să întocmească mai multe variante de lotizare, prin care bunurile să fie incluse alternativ în loturile fiecăreia dintre părți, avându-se în vedere și posesia actuală a bunurilor, iar inegalitatea de valoare a loturilor să fie compensată prin sultă.
S-a stabilit termen pentru judecarea fondului cauzei la 9 septembrie 2009.
La data de 16 martie 2010 reclamanta S. F. a formulat o cerere de suplimentare a încheierii de admitere în principiu pronunțată de către instanță la data de 17 iunie 2009, în contradictoriu cu pârâtul D. M. C. și intervenientele Z. D. și S. L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se includă în masa bunurilor comune realizate de reclamantă și pârât în timpul căsătoriei, și suprafața de teren de 192,26 mp teren situat în C., . A, județul D., teren ce a fost solicitat la partaj și omis a se include în masa bunurilor de împărțit.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 673 ind. 7 c.proc.civ.
Analizând această ultimă cerere precum și probele administrate în dosar, instanța de fond a considerat-o ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin S.C. nr._/28.08.2002, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/2000, rămasă definitivă prin respingerea apelului, conform deciziei civile nr.96/31 ianuarie 2003, pronunțată de Tribunalul D. și irevocabilă prin respingerea ca tardiv a recursului, conform deciziei civile nr. 1394 din dosar nr.1668/CIV/2003 al Curții de Apel C., a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanții D. M. C. și D. F., împotriva pârâtei Z. D., s-a dispus ieșirea din indiviziune conform raportului de expertiză întocmit de ing. expert U. E., depus la dosar la 28.05.2001, completat la 6.12.2001 și de expert Dumitrecu V., depus la dosar la 16.07.2002, ce fac corp comun cu prezenta hotărâre și s-au atribuit loturile părților conform unicei variante de lotizare, astfel:
Lotul nr. I a fost atribuit reclamanților și a fost compus din teren situat în C., . A, în suprafață de 192,26 mp, așa cum era individualizat în schița anexă a raportului de expertiză și etajul casei de locuit, edificată pe terenul în suprafață de 74,32 mp ce va rămâne în indiviziune, compus din dormitor – 16,32 mp, camera de zi – 17,4 mp, bucătărie – 4,06 mp, baie – 2,55 mp, dormitor – 16,4 mp, logie – 1,75 mp.
Lotul nr. II – a revenit pârâtei și este compus din teren situat în C., . A, în suprafață de 155,11 mp, așa cum era individualizat în schița anexă a raportului de expertiză și parterul casei de locuit edificată pe terenul în suprafață de 74,32 mp, ce a rămas în indiviziune, compus din: dormitor – 16,69 mp, camera de zi – 12 mp, bucătărie – 727 mp, dormitor – 15,45 mp, hol – 4,8 mp, hol – 2,2 mp.
În consecință, având în vedere hotărârea judecătorească sus menționată, instanța a inclus în masa bunurilor de împărțit și suprafața de 192,26 mp teren situat în C., . A, județul D., cu privire la care foștii soți se află încă în stare de indiviziune, imobil dobândit în perioada de timp în care aceștia erau căsătoriți, urmând a se dispune ieșirea din indiviziune asupra acestui imobil în cotele reținute în încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 17.06.2009, adică în cote de ½ pentru reclamantă și pârât.
Așadar, prin suplimentul de încheiere ce a fost pronunțat în ședința publică de la 16 martie 2010, s-a dispus admiterea în principiu a cererii de completare a încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 17 iunie 2009, formulată de reclamanta S. F., împotriva pârâtului D. M. C., în contradictoriu cu intervenientele Z. D. și S. L. și s-a constatat că reclamanta și pârâtul au mai dobândit în timpul căsătoriei și suprafața de 192,26 mp teren situat în C., . A, județul D., conform S.C. nr._/28.08.2002, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/2000, rămasă definitivă prin respingerea apelului, conform deciziei civile nr.96/31 ianuarie 2003 pronunțată de Tribunalul D. și irevocabilă prin respingerea ca tardiv a recursului, conform deciziei civile nr. 1394 din dosar nr.1668/CIV/2003 al Curții de Apel C..
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de câte 1/2 pentru reclamantă și pârât precum și numirea unui expert specialitatea topografie, cadastru, geodezie, pentru evaluarea la valoarea actuală de circulație a monedei naționale și lotizarea acestui bun, stabilindu-se onorariu de expert în cuantum de 600 lei, în sarcina reclamantei și a pârâtului, cu mențiunea ca expertul să întocmească mai multe variante de lotizare, prin care bunul să fie inclus alternativ în loturile fiecăreia dintre părți, avându-se în vedere și posesia actuală a bunului, iar inegalitatea de valoare a loturilor să fie compensată prin sultă.
S-a stabilit termen pentru judecarea fondului cauzei la 4 mai 2010.
Prin adresa nr._ din data de 2.06.2010 s-a depus la dosar raportul de expertiză întocmit de ing. expert specialitatea construcții civile, industriale și agricole Râcă G., prin care s-a individualizat imobilul ce a făcut obiectul masei partajabile, evaluându-se la suma de 53.737 lei, valoarea lotului reclamantei și a pârâtului fiind de câte 26.869 lei și propunându-se o singură variantă de lotizare fizică a bunurilor imobile, prin care acestea au fost incluse în lotul fizic al pârâtului, deoarece el a rămas în posesia bunurilor imobile, de la data despărțirii în fapt a părților, părțile neavând obiecțiuni de depus la această expertiză.
Prin adresa nr._/14 iunie 2010, s-a depus la dosar raportul de expertiză tehnică efectuat de dr.-inginer expert specialitatea autovehicule, circulație rutieră R. R., prin care s-a individualizat și evaluat autoturismul în litigiu, marca Daewoo Matiz, de culoare galben-auriu, având nr. de identificare UU6MF48414D052077, nr. de înmatriculare_, calculându-se valoarea actuală a autoturismului respectiv la suma de 2832 lei, valoarea lotului reclamantei și a pârâtului fiind de câte 1416 lei, propunându-se două variante de lotizare, prin care autoturismul a fost inclus alternativ în lotul fizic al fiecăreia dintre aceste două părți, părțile neavând obiecțiuni de depus la această expertiză.
Prin adresa nr._ din data de 22.09.2010, s-a depus la dosar raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. expert în specialitatea evaluări bunuri mobile P. I., care a evaluat bunurile supuse masei partajabile, propunând două variante de lotizare fizică, în funcție de posesia actuală a bunurilor și evitarea plății sultelor mari între părți, valoarea totală a bunurilor fiind de 4630 lei, iar valoarea lotului reclamantei și a pârâtului fiind de câte 2.315 lei, părțile neavând obiecțiuni de depus la această expertiză.
Prin adresa din data de 17 ianuarie 2011 s-a depus la dosar raportul de expertiză întocmit de ing. expert specialitatea topografie, cadastru, geodezie P. I. A., prin care s-a individualizat imobilul – teren ce a făcut obiectul masei partajabile, evaluându-se la suma de 130.560 lei, valoarea lotului reclamantei și a pârâtului fiind de câte 65.280 lei, fără ca expertul să propună vreo variantă de lotizare fizică a acestui bun, expertul răspunzând ulterior la obiecțiunile formulate de pârât, prin suplimentul la expertiză depus la data de 1 martie 2011.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat faptul că reclamanta și pârâtul s-au căsătorit la data de 5 martie 1988, iar ulterior s-a dispus desfacerea acestei căsătorii, din vina exclusivă a pârâtului, reluarea de către reclamantă a numelui purtat anterior căsătoriei, acela de ”S.”, încredințarea către mama reclamantă, spre creștere și educare, a minorei D. R. Ș., născută la data de 13.05.1989, obligarea pârâtului D. M. la plata unei pensii de întreținere, către reclamantă, în favoarea minorei, în cuantum de 119,5 lei lunar, începând cu data promovării cererii( 17.04.2006) și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației și s-a respins capătul de cerere privind atribuirea unui spațiu din locuința comună, în urma pronunțării . martie 2007 de către Judecătoria C. în dosar nr._ ( nr. în format vechi: 6595/C/MF/2006), rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare.
Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar, a recunoașterii pârâtului prin întâmpinarea depusă și a depozițiilor martorilor audiați, a rezultat faptul că în timpul căsătoriei, reclamanta și pârâtul au dobândit următoarele bunuri comune: au edificat începând cu anul 1992, deasupra parterului casei proprietatea părinților pârâtului, situată în C., .. 14, județul D., un etaj, având 3 camere și dependințe, au construit acoperiș din țiglă precum și două chioșcuri în curte, a fost racordată construcția nouă la canalizare, apă, gaze naturale și electricitate, iar ca bunuri mobile au cumpărat un TV color, 3 covoare, unul persan de lână, unul oval cu model geometric, o mochetă belgiană de 20 mp groasă, 3 lustre și 2 veioze, draperii și perdele, mobilă de sufragerie cu corpuri, mobilă de dormitor, un calculator, mașină de spălat automată, un frigider, aragaz, mobilă de bucătărie, aparat video, o combină muzicală, un radio casetofon, un scuter, 15-40 cărți de beletristică, 4 lenjerii pat, 6 perne mari, 2 plăpumi groase, 6 pături din lână, 2 cuverturi, una din catifea și una din lână, artizanală, un fier de călcat, un aspirator, un aparat foto, filtru de cafea, mixer, o mașină de tocat carne, 2 servicii pahare cristal, 2 seturi tacâmuri noi, 3 servicii noi de masă de 6 persoane, hotă, masă, scaune de bucătărie și corpuri suspendate, paturi, dulapuri și mese în fiecare dormitor, un autoturism marca Daewoo Matiz, de culoare galben-auriu, având nr. de identificare UU6MF48414D052077, nr. de înmatriculare_ ( conform certificatului de înmatriculare și a cărții de identitate depuse la dosar), o armă cu alice de calibru 12 mm( conform facturii fiscale de la fila 40).
În ceea ce privește depozițiile martorilor audiați, instanța de fond a reținut că, potrivit declarației martorei B. M., propusă de reclamantă, în calitate de fostă prietenă cu aceasta și colegă de serviciu cu ea, în perioada căsătoriei foștii soți D. au realizat următoarele bunuri comune: au construit un etaj la casa situată în C., .. 14, județul D., începând cu anul 1991, acest imobil fiind al mamei pârâtului; construcția nouă avea 3 camere, anexe, dependințe, diverse bunuri mobile; de asemenea soții au cumpărat un autoturism marca Daewoo – Matiz, achitat de amândoi.
Martora a mai declarat că reclamanta avea salarii duble față de veniturile lunare ale pârâtului, iar ambii soți au fost ajutați de către părinți la dobândirea bunurilor comune, în sensul că mama reclamantei (care avea venituri substanțiale), a ajutat pecuniar, iar cea a pârâtului cu muncă fizică.
Martora Toniță L. M., propusă de reclamantă, în calitate de fostă colegă de serviciu cu aceasta, timp de 15 ani, la . fiind, a declarat că foștii soți au locuit după căsătorie într-o casă situată în C., ..14, județul D., proprietatea părinților pârâtului, la care soții au edificat, începând cu anul 1992, un etaj al acestei case, compus din 3 camere și dependințe; de asemenea soții au cumpărat în timpul căsătoriei mai multe bunuri mobile, precum: mobilă de sufragerie cu corpuri, mobilă de dormitor, un TV, perdele, un autoturism marca Dewoo – Matiz, achitat în rate.
Martora a considerat că reclamanta a avut o contribuție mult mai mare la dobândirea bunurilor comune, deoarece avea salariul mult mai mare – de 2-3 ori față de cel al pârâtului, care era preot; mama reclamantei îi ajuta deseori pe soți cu diverse sume de bani( 80 mii lei ROL, pentru edificarea etajului construcției, 30 mii lei ROL pentru cumpărarea mobilei și 50 mii lei ROL pentru întreținerea minorei); soții au avut o societate comercială, cu obiect de activitate – comercializare de legume – fructe, iar profitul obținut a fost folosit în familie, pentru edificarea construcției sus - menționate; când a plecat din domiciliul comun, reclamanta nu a luat nici un bun cu ea, aceasta achitând ultimele rate la autoturismul în litigiu. Mai cunoaște martora, în calitate de fostă vecină cu pârâtul până în anul 1986, că imobilul acestuia era racordat la rețeaua de utilități, era o casă veche, acoperită cu țigle vechi; mai puțin de jumătate din țiglele vechi au fost utilizate pentru acoperișul imobilului nou, restul au fost cumpărate de soți. Părinții pârâtului au avut o casă în ., iar în urma înstrăinării sale, au obținut un preț pe care l-au folosit pentru a o ajuta pe sora pârâtului; în perioada sărbătorilor de iarnă, pârâtul, în calitate de preot, primea mai multe produse, însă martora nu a auzit ca el să fi primit bani de la enoriași. Ratele la autoturism le-au achitat soții împreună în perioada căsătoriei, iar după despărțirea în fapt au fost plătite de către pârât, cu excepția ultimei rate, care a fost achitată de reclamantă.
Martorul P. Ș., propus de către pârât, în calitate de fost prieten de familie cu foștii soți, a declarat că știe din spusele părților că soții în timpul căsătoriei au realizat următoarele bunuri comune: au construit un etaj la casa situată în C., .. 14, județul D., începând cu anul 1993, acest imobil fiind al mamei pârâtului; construcția nouă avea 3 camere, anexe, dependințe, edificată din cărămidă, acoperită cu țiglă, o parte din materialele de construcție provenind din demolarea unei case vechi pe care mama pârâtului a deținut-o în .; diverse bunuri mobile; de asemenea soții au cumpărat un autoturism marca Daewoo – Matiz, achitat de către pârât.
Martorul a mai declarat că pârâtul a avut venituri salariale mai mari față de reclamantă, întrucât aceasta s-a angajat mai târziu, iar familia a fost întreținută inițial de către pârât; soții au folosit toate materialele provenite din demolarea acoperișului casei mamei pârâtului; în perioada sărbătorilor pârâtul realiza venituri mult mai mari față de restul anului, fiind preot; în curtea imobilului pârâtul a construit 2 chioșcuri, iar acesta pe parcursul căsătoriei practica activități de vânătoare; martorul a apreciat că pârâtul a avut o contribuție mai mare decât reclamanta la dobândirea bunurilor comune realizate de foștii soți în timpul căsătoriei.
Martorul P. I., propus de pârât, în calitate de prieten al acestuia, care însă o cunoaște și pe reclamantă, audiat fiind, a declarat că foștii soți au locuit după căsătorie într-o casă situată în C., .. 14, județul D., proprietatea părinților pârâtului, la care soții au edificat, începând cu anul 1992, un etaj al acestei case, compus din 3 camere și dependințe; de asemenea soții au cumpărat în timpul căsătoriei mai multe bunuri mobile, precum: mobilă de sufragerie cu corpuri, mobilă de dormitor, un TV, perdele, un calculator, mașină de spălat, frigider, un autoturism marca Daewoo – Matiz, cumpărat în rate și achitat de către ambii soți în perioada căsătoriei, iar după despărțirea în fapt de către pârât; soții au montat parchet laminat în camerele noi.
Martorul a considerat că soții au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune, amândoi aveau venituri și nu au fost ajutați în mod curent de către părinți, cu excepția situației când părinții pârâtului au demolat o casă proprietatea lor din ., iar materialele le-au dat soților, care le-au folosit pentru edificarea etajului. Părinții pârâtului au împărțit terenul casei din C., punându-le soților la dispoziție jumătate din acest teren; pârâtul, fiind preot, în perioada sărbătorilor legale, obținea venituri constând în produse și bani de la enoriași. Mai cunoaște martorul că soții au avut o societate comercială, cu obiect de activitate – comercializare de legume – fructe, iar profitul obținut a fost folosit în familie, pentru edificarea construcției sus menționate. Casa părinților pârâtului era racordată la rețeaua de utilități, era o casă veche, iar acoperișul era dotat cu țigle vechi; apă era în curte; casa a fost racordată în interior la rețeaua de apă și canalizare în perioada căsătoriei soților de către aceștia și părinții pârâtului.
Prin întâmpinarea depusă de pârât la data de 7.05.2008, acesta a recunoscut existența tuturor bunurilor mobile menționate de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, contestând doar cota contributivă a fiecăreia dintre părți, de asemenea a recunoscut construirea a două chioșcuri în curte, cu mențiunea că el a contribuit cu muncă fizică în acest scop, iar referitor la cheltuielile restante la imobilul în litigiu și taxele pentru autoturism, instanța urmează a respinge această cerere pentru următoarele motive:
Din cuprinsul considerentelor sentinței civile de divorț nr. 4226/29.03.2007, reiese că reclamanta și pârâtul s-au despărțit în fapt în urmă cu circa un an și jumătate de la data pronunțării acelei hotărâri, deci de la începutul anului 2006, în urma izgonirii de către pârât a reclamantei și minorei din domiciliul conjugal, căsătoria fiind desfăcută din culpa lui exclusivă.
Așadar, reclamanta a fost constrânsă să părăsească domiciliul conjugal, în urma deselor scandaluri provocate de pârât și a izgonirii sale din imobil, astfel încât sarcina achitării acestor cheltuieli pentru plata utilităților imobilului, revenea pârâtului, care în mod abuziv i-a interzis reclamantei să mai locuiască în domiciliul conjugal. De altfel, facturile fiscale doveditoare ale plății utilităților imobilului în litigiu( depuse la filele 169-194 din dosar) datează din perioada 2003 - începutul anului 2006, când foștii soți locuiau încă împreună, astfel încât se prezumă că ambii au contribuit la plata acestor datorii comune ale căsniciei.
Fiecare dintre foștii soți trebuie să contribuie la plata datoriilor comune în proporție cu partea din comunitate ce i se cuvine. Până la data despărțirii în fapt a părților, se prezumă că fiecare a contribuit în mod egal la plata datoriilor comune.
Potrivit art. 30 C.fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale acestora.
În virtutea prezumției de comunitate, instituită prin textul citat, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt bunuri comune de la data achiziționării lor, fără a deosebi între modurile de dobândire, cu excepția bunurilor prevăzute de art. 31 c.fam., care sunt bunuri proprii ale fiecărui soț.
Proprietatea soților asupra bunurilor comune este o proprietate comună în devălmășie care se păstrează și după desfacerea căsătoriei prin divorț, până la data când se face împărțirea lor.
În cadrul procesului de partaj se stabilește contribuția fiecărui soț la dobândirea tuturor bunurilor comune, iar cota parte ce se cuvine fiecăruia dintre soți se stabilește în raport cu contribuția fiecăruia, efectivă, reală, la dobândirea și la conservarea bunurilor.
Prezumția relativă de comunitate prevăzută de art. 30 c.fam., poate fi infirmată prin orice mijloc de probă de oricare din părți care ar pretinde o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor. În cadrul procesului de partaj se stabilește contribuția fiecărui soț la dobândirea tuturor bunurilor comune.
Bunurile dobândite de oricare dintre soți sunt considerate comune, deoarece legea presupune că ambii soți au avut o contribuție la această dobândire. Contribuția poate fi directă, constând în munca sau mijloacele ambilor soți, ori indirectă, prin economisirea unor mijloace comune, ca în cazul muncii depuse de femeie în gospodărie.
În stabilirea aportului fiecărui soț se va lua în considerare așadar și munca femeii depuse în gospodărie și pentru creșterea copiilor, prin activitatea desfășurată în gospodărie contribuția femeii fiind esențială în viața ambilor soți.
C.-parte ce se cuvine fiecăruia dintre soți se stabilește în raport cu contribuția sa la dobândirea și conservarea bunurilor comune, de aceea, cotele-părți pot fi neegale, dacă aportul foștilor soți este diferit.
Legislația noastră admite ca în virtutea unei contribuții mai mari a unuia dintre soți la dobândirea și conservarea bunurilor comune acestuia să i se stabilească și o cotă-parte mai mare la partajarea acestor bunuri, însă această cotă majorată trebuie stabilită în raport de întreaga masă partajabilă iar nu în raport cu o anumită categorie de bunuri, soluție ce contravine principiului unității patrimoniului comun al soților.
În speță, ambii soți au avut venituri salariale în timpul căsătoriei, totodată au fost ajutați de către intervenienți atât pecuniar cât și prin muncă fizică, după cum au confirmat toți martorii audiați în cauză și întrucât din probele administrate nu s-a putut determina contribuția certă a părților la dobândirea bunurilor comune ce urmează a fi reținute la masa partajabilă, instanța de fond a constatat că bunurile dovedite în cauză sunt dobândite prin contribuția egală a reclamantei și a pârâtului, întrucât aprecierea unor contribuții diferențiate trebuie să se întemeieze pe probe convingătoare, din care această situație să rezulte neîndoielnic.
În raport de cele arătate, instanța de fond a constatat că acțiunea civilă formulată de reclamantă este întemeiată și urmează a fi admisă în parte, cererea reconvențională este de asemenea întemeiată în parte și urmează a fi admisă în parte și de asemenea cererile accesorii ale celor două interveniente sunt întemeiate în parte, urmând a fi admise în parte.
Instanța de fond a confirmat raportul de expertiză întocmit de ing. expert specialitatea construcții civile, industriale și agricole Râcă G. și va atribui bunurile imobile părților conform unicei variante propuse de expert, prin care se vor atribui pârâtului imobilele dobândite în timpul căsătoriei precum și lucrările efectuate( edificarea, începând cu anul 1992, deasupra parterului casei proprietatea părinților pârâtului, situată în C., .. 14, județul D., a unui etaj, având 3 camere și dependințe, construirea unui acoperiș din țiglă precum și două chioșcuri în curte, racordarea noii construcții la canalizare, apă, gaze naturale și electricitate), având în vedere posesia actuală a bunurilor, faptul că aceste construcții au fost edificate la imobilul proprietatea părinților pârâtului, iar el a rămas să locuiască acolo, criteriile de adoptare de către instanță a unei astfel de măsuri fiind acordul ambelor părți în acest sens, faptul că imobilele sunt mai ușor de administrat astfel, de către cel care are posesia lor precum și dispozițiile art. 741 c.civil și art. 6739c.proc.civ. privitoare la criteriile de atribuire în natură a bunurilor.
Totodată, s-a omologat și raportul de expertiză efectuat de ing. expert specialitatea Autovehicule Circulație Rutieră R. R. și va atribui bunul părților conform variantei a II-a propuse de expert, prin care autoturismul marca Daewoo Matiz, de culoare galben-auriu, având nr. de identificare UU6MF48414D052077, nr. de înmatriculare_ ( conform certificatului de înmatriculare și a cărții de identitate depuse la dosar) va fi inclus în lotul pârâtului, care l-a utilizat exclusiv de la data despărțirii în fapt a părților, avându-se astfel în vedere posesia actuală a bunului de către părți, acordul acestora precum și celelalte criterii prevăzute de dispozițiile art. 741 c.civil și art. 673 ind. 9 c.proc.civ. referitoare la atribuirea în natură a bunurilor.
Instanța de fond a dispus omologarea raportului de expertiză întocmit de ing. expert specialitatea evaluări bunuri mobile P. I. și va atribui bunurile părților conform variantei a I-a propusă de expert, avându-se în vedere posesia actuală a acestor bunuri, faptul că în această variantă sulta stabilită a fost minimă, asigurându-se partajarea aproape integral în natură a bunurilor în loturile fiecăreia din cele două părți precum și celelalte criterii prevăzute de dispozițiile art. 741 c.civil și art. 6739 c.proc.civ. referitoare la atribuirea în natură a bunurilor.
De asemenea, instanța de fond a dispus confirmarea raportului de expertiză întocmit de ing. expert specialitatea topografie, cadastru, geodezie P. I. A. și a atribuit bunul părților conform următoarei variate propuse de instanță:
Lotul nr. I, în valoare de 65.280 lei, se va atribui reclamantei, care nu va primi bunuri în natură, iar față de valoarea lotului său, aceea de 65.280 lei, urmează a primi de la pârât cu titlu de sultă suma de 65.280 lei.
Lotul nr. II, în valoare de 130.560 lei, se va atribui pârâtului, care va primi în natură suprafața de 192,26 mp teren situat în C., . A, județul D., iar față de valoarea lotului său, aceea de 65.280 lei, urmează a da sultă reclamantei suma de 65.280 lei.
Criteriile de adoptare de către instanță a unei astfel de măsuri sunt acordul ambelor părți în acest sens, faptul că acest teren se află amplasat în continuarea curții casei părinților pârâtului, acesta din urmă având posesia lui, imobilele fiind mai ușor de administrat astfel, de către cel care are posesia lor precum și dispozițiile art. 741 c.civil și art. 6739c.proc.civ. privitoare la criteriile de atribuire în natură a bunurilor.
În temeiul dispozițiilor art. 67310 alin. 4 c.proc.civ., instanța de fond a stabilit un termen de 6 luni pentru plata sultelor, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Văzând și prevederile art. 276 c.proc.civ., instanța de fond a dispus compensarea în parte a cheltuielilor de judecată efectuate de părți și mai obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând 1/2 din cuantumul onorariilor de experți.
Împotriva sentinței civile nr. 6360/05.04.2011, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ au formulat apel reclamanta S. F. și pârâtul D. M. C..
În motivarea apelului, apelantul D. M. C. a susținut că sentința este netemeinică și nelegală întrucât, deși instanța a admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Z. D., nici prin încheierea de admitere în principiu și nici prin sentință nu precizează în ce sens a fost admisă această cerere, așa încât nici el și nici intervenienta nu a avut posibilitatea de a ataca sub acest aspect hotărârea, fiind astfel prejudiciați de un grad jurisdicțional.
Instanța s-a pronunțat doar pur formal pe cererea de intervenție accesorie, nu a analizat-o pe fond sau din punct de vedere al probelor administrate, sentința este lipsită de argumentul în funcție de probele administrate, întrucât deși reține că el a achitat contravaloarea a 34 rate, iar reclamanta o singură rată, reține autoturismul Matiz la masa bunurilor comune.
De asemenea, trebuie să se aibă în vedere că intervenienta Z. D. a demolat un imobil în . materialele de construcție au fost folosite la ridicarea etajului casei mamei lui, martorii audiați confirmând acest aspect așa încât nu se poate reține că reclamanta a avut aceeași contribuții la construirea imobilului casă, în condițiile în care terenul aferent casei și materialele folosite la ridicarea etajului au fost tot ale acesteia.
Terenul nu a fost evaluat corect, așa încât a solicitat încuviințarea probei cu expertiză pentru stabilirea valorii corecte a imobilului.
În motivarea apelului, reclamanta S. F. a susținut că expertiza nu a fost corect întocmită, întrucât valoarea stabilită este disproporționată față de prețul de piață practicat chiar în perioada de criză imobiliară, adică foarte mică chiar față de valoarea stabilită de expertul asistent Râcă G. – 130.478,82 lei și a solicitat să i se stabilească cotă de ¾ din masa bunurilor comune.
A solicitat încuviințarea efectuării unei expertize pentru evaluarea bunurilor imobile.
La termenul de judecată din data de 04.10.2012, instanța a încuviințat pentru apelantul pârât proba cu înscrisuri, prorogând discutarea cererii formulate de apelanta reclamantă privind efectuarea unei noi expertize, după depunerea înscrisurilor.
S-au depus la dosar în copie, următoarele înscrisuri: certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice nr._/21.01.2011, emis de Primăria Mun. C., autorizație de construire nr.452 / 03.08.1993, act de vânzare cumpărare din 06.05.2000 – înscrisuri sub semnătură privată, chitanță din 21.05.1995, chitanță din 30.05.1994.
La termenul de judecată din data de 13.12.2011, instanța a încuviințat pentru apelantul pârât proba cu expertiză topografică pentru evaluarea și lotizarea terenului, s-a respins cererea formulată de aceiași parte pentru încuviințarea probei cu martori precum și cererea pentru efectuarea unei expertize tehnice de către un expert ANEVAR.
A fost desemnat prin tragere la sorți să efectueze expertiza expertul I. M. G., raportul de expertiză fiind depus la dosar la data de 06.03.2012.
Apelanta reclamantă a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză (filele 81-82).
S-a depus la dosar contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.501/25.05.1999.
La termenul de judecată din data de 15.05.2012, s-au încuviințat obiecțiunile formulate de apelanta reclamantă S. F. la raportul de expertiză, iar intervenienta Z. D. a depus un set de înscrisuri în copie (filele 101-129).
Apelanta S. F. a depus la dosar "note scrise" la termenul din 29.05.2012.
În ședința publică din data de 29.05.2012, s-au depus de către intervenienta Z. D. înscrisuri, în copie la dosar, s-a înlăturat omisiunea din cuprinsul încheierii din data de 15.05.2012, privind nemenționarea faptului că apărătorul apelantului pârât a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, s-au încuviințat aceste obiecțiuni ca fiind întemeiate, dispunându-se ca expertul desemnat să răspundă la acestea.
La data de 25.06.2012, s-au depus la dosar răspunsul la obiecțiunile formulate de părți la raportul de expertiză.
Apelantul D. M. C. a depus la dosar concluzii scrise.
Prin decizia civilă nr.152 din 25 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, s-a respins apelul declarat de reclamanta S. F..
S-a admis apelul declarat de pârâtul D. M. C..
S-a schimbat în parte sentința, în sensul că s-a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul M. I., în unica variantă de lotizare și atribuie bunul imobil astfel:
Lotul nr. I, în valoare de 34.318 lei se atribuie pârâtului D. M. C., ce primește în lot, în natură, un teren în suprafață de 192,26 metri pătrați, situat în C., . A, jud. D., în valoare de 68.636 lei.
Va plăti sultă reclamantei S. F., suma de 34.318 lei.
Lotul nr. II, în valoare de 34.318 lei se atribuie reclamantei S. F., ce va primi în lot suma de 34.318, cu titlu de sultă de la pârâtul D. M. C..
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a motivat următoarele:
Fiecărui soț i se cuvine din masa bunurilor comune o cotă ce se determină conform aportului adus la achiziționarea lor. Acest aport poate fi dovedit prin orice mijloc de probă, inclusiv martori și prezumții, indiferent de mențiunile făcute în actul de achiziții a bunului. Ajutorul oferit de părinți la achiziționarea unui bun se prezumă dat în favoarea copilului lor și deci reprezintă aportul acestuia la bunurile comune, ce trebuie avut în vedere la stabilirea cotei acestuia de contribuție.
În cauză, probele administrate pe parcursul judecății au demonstrat că ambii soți au realizat venituri salariale în timpul căsătoriei și au fost ajutați cu sume de bani, dar și cu muncă fizică de către părinți, intervenienții din același dosar, prezumția de contribuție egală a soților la dobândirea bunurilor comune, nefiind răsturnată.
Astfel, susținerea apelantului pârât în sensul că i se cuvine o cotă de contribuție de ¾ la dobândirea bunurilor comune, nu poate fi reținută, întrucât pe lângă veniturile efective realizate de fiecare din soți și ajutorul acordat de părinții fiecăruia, se are în vedere că reclamanta a prestat și muncă în gospodărie și pentru creșterea și educarea minorului rezultat din căsătorie, activitate ce reprezintă de asemenea o contribuție a acesteia la dobândirea bunurilor comune, ce nu poate fi ignorată.
În ceea ce privește critica vizând nemenționarea în încheierea de admitere în principiu a consecințelor admiterii cererii de intervenție accesorie, formulată de intervenienta Z. D., s-a reținut că au existat două cereri de intervenție, câte una în interesul fiecărei părți, din care cea a intervenientei Z. D. a fost formulată în interesul pârâtului D. M., aceasta fiind mama lui.
Cum probatoriul administrat a relevat că ambele interveniente au ajutat foștii soți pe parcursul căsătoriei, motiv pentru care acestea au solicitat pentru părțile în favoarea cărora au intervenit cote de 3/4, respectiv cote egale, prima instanță a procedat corect admițând în parte cererile de intervenție accesorie, în condițiile în care admisese și cererile părților în aceeași modalitate.
Nulitatea sentinței pentru lipsa numărului acesteia, critică invocată de același apelant, nu poate fi reținută, având în vedere că din cuprinsul sentinței apelante rezultă că aceasta poartă nr. 6360, mențiune valabilă chiar dacă respectivul număr nu este tehnoredactat, ci adăugat separat.
Referitor la critica apelantului vizând greșita reținere la masa bunurilor comune a autoturismului "Matiz", instanța a reținut că în timpul căsătoriei, în anul 2004, foștii soți au achiziționat respectivul autoturism, așa încât, conform art. 30 din C. fam. acesta are caracter de bun comun, în condițiile în care nu face parte din niciuna din categoriile stipulate expres de art. 31 din același cod, indiferent de contribuția efectivă a fiecărui soț la achiziționarea lui, contribuție ce este apreciată în ansamblu, cu privire la totalul masei partajabile, iar nu cu privire la fiecare bun în parte.
Ca atare, corect s-a dispus reținerea autoturismului "Matiz" la masa bunurilor comune, chiar în condițiile în care reclamanta ar fi achitat o singură rată, așa cum susține apelantul, art. 30 din C. fam. fiind aplicabil.
În ce privește ultimul motiv de apel invocat de apelantul pârât, s-a reținut că, în scopul aflării adevărului și pronunțării unei soluții legale, s-a încuviințat în apel efectuarea unei expertize pentru evaluarea terenului în suprafață de 192,25 mp, situat în C., .. 14, jud. D., concluziile raportului de expertiză întocmit de expert I. M. G., după răspunsul la obiecțiuni, fiind că valoarea terenului este de 68.636 lei.
Expertiza astfel efectuată a fost omologată întrucât expertul a arătat criteriile legale avute în vedere la stabilirea valorii de circulație a terenului, coeficienții aplicabili, actele normative ce stau la baza aplicării lor, de asemenea răspunzând și obiecțiunile părților.
În ceea ce privește apelul declarat de reclamanta S. F., Tribunalul reține că expertul Râcă G., desemnat să evalueze bunurile imobile-construcții reținute la masa partajabilă, a stabilit o valoare de 53.737 lei pentru bunurile respective, valoare contestată în fața primei instanțe de către reclamantă, instanța de fond încuviințând obiecțiunile și dispunând ca expertul să răspundă la acestea.
Referitor la modul de stabilire a valorii construcțiilor, Tribunalul a apreciat de asemenea că expertul Râcă G. a întocmit expertiza cu respectarea dispozițiilor legale, convocând părțile la data de 02.07.2012, când acestea s-au și prezentat, așa încât, din acest punct de vedere nu mai există motive de critică iar în ce privește subevaluarea bunurilor expertizate, apelanta reclamantă a afirmat doar că valoarea ar trebui să fie alta, eventual cea stabilită de expertul asistent D. M., nesusținând această opinie cu nici un argument concret.
Mai mult, după depunerea noului raport de expertiză, la termenul de judecată din data de 07.09.2010, nici una din părți nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert Râcă G., aspect ce demonstrează că implicit au fost de acord cu concluziile acestuia.
Prin urmare, critica apelantei reclamante este nefondată.
În consecință, față de argumentele expuse, în baza art. 296 Cod procedură civilă, s-a respins apelul reclamantei S. F., s-a admis apelul pârâtului D. M. C., s-a schimbat în parte sentința, în sensul că s-a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul M. I. în unica variantă de lotizare și s-a atribuie’t terenul în suprafața de 192,26 mp în lotul pârâtului, ce va plăti sultă reclamantei suma de 34.318 lei.
Reclamanta va primi lotul nr. 2, compus din sultă în cuantum de 34.318 lei, pe care o va primi de la pârâtul D. M. C..
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva deciziei, în termen legal au declarat recurs ambele părți.
În motivele de recurs, reclamanta critică interpretarea greșită a dispozițiilor art.292 rap.la art.295 cod procedură civilă, respingând nejustificat efectuarea unei expertize tehnice specialitatea construcții, solicitată atât prin motivele de apel, cât și în fața instanței de apel.
Susține reclamanta că a solicitat administrarea acestei probe având în vedere următoarele argumente:
- expertul asistent D. M. a întocmit și depus atât în raport de expertiza tehnică cât și un răspuns la solicitările instanței care trebuie calificate ca fiind obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert Râcă G.;
- instanța de fond nu a ținut cont de evaluarea făcută de Camera Notarilor Publici privind valoarea orientativă a proprietăților imobiliare care stabilește un preț, minim de 55.480 lei ;
- valoarea stabilită de expert Râcă G. pentru imobilul situat în C., ..14 –construcția având suprafață utilă de 58,40 mp. și, două chioșcuri este foarte mică, raportată la valoarea stabilită de expertul asistent și disproporționată față de prețul practicat în această perioadă;
- legea nu condiționează încuviințarea de probe în apel de formularea „de obiecțiuni” la instanța de fond.
- instanța de apel a omologat un raport de expertiză efectuat cu grave erori de calcul și încălcarea dispozițiilor privind evaluarea în ceea ce privește terenul situat în C., ..14;
- deși instanța a încuviințat obiecțiunile formulate la expertiza întocmită de expert I. M., răspunsul la acestea nu era suficient pentru ca instanța să omologheze raportul ;
- reclamanta critică coeficienții utilizați de expert în evaluarea terenului, conchizând că valoarea de 357 lei, respectiv 85 euro pe mp. este mult sub valoarea practicată în zonă.
Deși nu este încadrat în drept, prin modul cum este interpretat, recursul vizează dispozițiile art.304 pct.9 cod procedură civilă.
Pârâtul D. M. C. critică atât încheierea de admitere în principiu, cât și hotărârile pronunțate ‚n ceea ce privește cota de contribuție reținută de instanțe la dobândirea bunurilor comune, invocând dispozițiile art.304 pct.8 și 9 cod procedură civilă.
Examinând decizia, prin prisma criticilor formulate cât și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată:
Motivul de recurs prevăzut de art.304 ăct.9 cod procedură civilă, ce poate fi invocat atunci când „hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”, nu este incident în speță.
Acest motiv vizează esențialmente nelegalitatea hotărârii atacate sub două ipoteze distincte, anume pronunțarea unei hotărâri lipsite de temei legal, respectiv pronunțarea unei hotărâri cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Ambele ipoteze sunt susceptibile de aprecieri după felul cum are loc motivarea hotărârii atacate, conform celor dispuse prin art.261 pct.5 cod procedură civilă.
În speță a fost invocată a doua ipoteză, respectiv hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Reclamanta a invocat încălcarea dispozițiilor de procedură, respectiv a celor prevăzute de art.292 raportat la art.295 cod procedură civilă, ce au avut drept consecință, respingerea nejustificată a cererii privind efectuarea unei noi expertize tehnice –specialitatea construcții, solicitată atât prin motivele de apel, cât și în fața instanței de apel.
Potrivit art.292 alin.1 cod procedură civilă, „părțile nu se vor putea folosi în fața instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât de cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare.
Instanța de apel poate încuviințat și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Dispozițiile art.295 alin.2 cod procedură civilă dispun că „instanța va putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art.292 cod procedură civilă, dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei. Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că instanța de apel este îndreptățită să examineze necesitatea administrării acelei probe, nefiind obligată să dispună încuviințarea ei.
O altă regulă care se desprinde din interpretarea acestor dispoziții se referă la administrarea acestora, dacă îndeplinesc cerințele legale și sunt utile cauzei.
Prin urmare, nu este nicio obligație legală a instanței de apel în legătură cu refacerea sau completarea probelor, pentru că legea nu impune nici o condiție particulară pentru refacerea lor, o atare măsură fiind atributul exclusiv al instanței de apel.
Or, în cauză, tribunalul a respins argumentat efectuarea unei noi expertize în apel, de evaluare a construcțiilor, motivând că la instanța de fond s-au efectuat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat de expert Râcă G., s-a răspuns la obiecțiuni și după depunerea noului raport la 02.07.-2012, niciuna din părți nu a mai formulat obiecțiuni, ceea ce echivalează cu achiesarea reclamantei la valoarea propusă de expert.
Cât privește motivul de recurs referitor la criteriile avute în vedere de expert la evaluarea terenului, pe care reclamanta le enumeră și care în opinia sa ar privi necesitatea efectuării unei noi expertize tehnice imobiliare pentru stabilirea valorii actuale de circulație a terenului în litigiu, Curtea îl apreciază ca nefondat și incompatibil cu structura recursului reglementat de art.304 cod procedură civilă, neputându-se decela nici un argument pentru care ar trebui să se dispună casarea deciziei pentru efectuarea unei noi expertize de reevaluare.
În consecință, criticile formulate de reclamantă sunt neîntemeiate și urmează a fi înlăturate.
Nu poate fi primită nici critica pârâtului referitoare la stabilirea cotelor de contribuție.
Potrivit art.29 Codul familiei, soții sunt obligați să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsniciei, iar conform art.30 Codul familiei, bunurile dobândite de oricare dintre soți, în timpul căsătoriei, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune.
Aceste articole reglementează prezumția de comunitate și prezumția de contribuție egală a soților la dobândirea bunurilor comune, ambele fiind prezumții relative, care pot fi răsturnate prin proba contrarie.
De această contribuție se ține seama pentru determinarea părților se va cuvin, în cazul împărțirii bunurilor comune.
Curtea apreciată că ambele instanțe au făcut o aplicare corectă a principiilor care guvernează comunitatea de bunuri, pârâtul neproducând probe cu care să răstoarne prezumția de contribuție egală la dobândirea bunurilor comune.
Având în vedere că potrivit Constituției și Codului familiei, precum și tratatelor și convențiilor internaționale la care România este parte, femeia este egală cu bărbatul în domeniul tuturor relațiilor sociale și desigur și în ceea ce privește relațiile între soți.
Relațiile patrimoniale dintre soți se întemeiază pe principiul egalității femeii cu bărbatul, ceea ce înseamnă că, în timpul căsătoriei, soții administrează, folosesc și dispun împreună de bunurile comune, în condiții de perfectă egalitate.
Odată încetată comunitatea de bunuri, bunurile vor fi atribuite în funcție de cota de contribuție, în speță de cota de ½ a fiecărui soț, cum corect au apreciat instanțele.
Față de cele ce preced, apreciind că în cauză nu subzistă motivele de recurs invocate, urmează ca în baza art.312 alin.1 cod procedură civilă, să se respingă recursurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta S. F. și pârâtul D. M. C. împotriva deciziei civile nr. 152 din 25 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția Minori și Familie, în dosar nr._, având ca obiect partaj bunuri comune.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Decembrie 2012.
Președinte, M. P.-P. | Judecător, E. S. | Judecător, M. M. |
Grefier, V. R. |
Red.jud.M.M.
Tehn.MC/2 ex.18.12.2012
Data red.
j.f.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
