Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 2280/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2280/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-03-2013 în dosarul nr. 2280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2280/2013
Ședința publică de la 12 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE FLORICA DIACONESCU
Judecător I. V.
Judecător M. L.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol,pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 28.02.2013,privind judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă P. (G.) E. C., împotriva deciziei civile nr.205 din data de 20.11.2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._ ,în contradictoriu cu intimatul pârât G. S. I. și intimata intervenientă . C., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.02.2013, care face parte integrantă din prezenta decizie.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 3729/25.02.2011 Judecătoria C. a admis în parte acțiunea civilă pentru partaj bunuri comune, formulată de reclamanta–pârâtă G. E. C., împotriva pârâtului–reclamant G. S. I., așa cum a fost precizată și complinită, cererea reconvențională formulată de pârâtul –reclamant G. S. I., așa cum a fost precizată și complinită și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta . C..
A fost omologat raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expert tehnic D. D., în varianta a –II -a și atribuite loturile conform opiniei expertului astfel:
Lotul nr. 1, s-a atribuit pârâtului –reclamant G. S.-I. și se compune din sultă în suma de 147.352 lei, pe care o va primi de la reclamanta –pârâtă G. E. – C..
Lotul nr. 2, în valoare de 49.117 lei, s-a atribuit reclamantei –pârâte G. E. - C. și se compune din suprafața de 332 m p. teren cu număr cadastral_, situat în C., .. 19 (fost nr. 27), jud. D., având următoarele dimensiuni și vecinătăți: N-propr. D. N., pe distanța de 0,36 m și propr. B. C., pe distanța de 12,70 m; E- propr .B. C., pe distanța de 0,37 și propr. Cechi, pe distanța de 24,12 m și domeniu public (.,31 mp, S- . distanța de 14,16 m: V – propr. Boscracea N., pe distanța de 24,82 m, în valoare de 196.469 lei, urmând ca aceasta să plătească cu titlu de sultă, pârâtului –reclamant G. S.-I., suma de 147.352 lei .
A fost omologat raportul de expertiză în specialitatea construcții civile întocmit de expert tehnic I. C., în varianta a –I -a și atribuite loturile conform opiniei expertului astfel:
Lotul nr. 1, în valoare de 25.628 lei, s-a atribuit reclamantei –pârâte G. E. - C. și se compune din de casă de locuit, construită din cărămidă și BCA, acoperită cu tablă și țiglă, compusă din: 4 camere, 2 holuri, o bucătărie, 2 băi, un beci, un garaj, situată în C., .. 19 (fost nr. 27), jud. D. și îmbunătățirile efectuate la aceasta, în valoare totală de 102.510 lei, urmând să plătească cu titlu de sultă pârâtului –reclamant G. S. I. suma de 76.882 lei.
Lotul nr. 2, s-a atribuit pârâtului –reclamant G. S. I. și se compune din sultă în suma de 76.882 lei, pe care o va primi de la reclamanta –pârâtă G. E. – C. .
A fost omologat raportul de expertiză în specialitatea evaluări bunuri mobile întocmit de expert tehnic Ș. L., în varianta a –II -a și atribuite loturile conform opiniei expertului astfel:
Lotul nr. 1, în valoare de 26.215 lei, s-a atribuit reclamantei –pârâte G. E. - C. și se compune din următoarele bunuri: mixer Ufesa în valoare de 58 lei; uscător păr Brown, în valoare de 62 lei; televizor color, în valoare de 201 lei; frigider în valoare de 674 lei ; lustră 4 becuri sufragerie, în valoare de 143 lei ; perdea sufragerie, în valoare de 129 lei ; DVD Player, în valoare de 89 lei ; toate bunurile din dormitorul mic, în valoare totală de 1211 lei, respectiv: birou pentru calculator -161 lei, corp suspendat -405 lei, pat -365 lei, perdea -117 lei, lustră copil -111 lei, scaun birou pentru copil -52 lei ; mașină de spălat automată ,în valoare de 920 lei ; aspirator Philips, în valoare de 141 lei, aplică plafon bucătărie ,în valoare de 24 lei, total valoare bunuri -3652 lei, precum și suma de 22.564 lei ,reprezentând cota ce i se cuvine din sumele dobândite împreună cu pârâtul, urmând să plătească sultă pârâtului –reclamant suma de 1 leu .
Lotul nr. 2, în valoare de 98.034 lei, s-a atribuit pârâtului –reclamant G. S.-I. și se compune din următoarele bunuri: aplică hol 2 bucăți ,în valoare de 24 lei; bunurile din baia mică în valoare totală de 505 lei, respectiv: cabină duș, în valoare de 384 lei, aplică în valoare de 15 lei și mască chiuvetă în valoare de 106 lei; următoarele bunuri și amenajări din bucătărie, în valoare totală de 1492 lei, respectiv: set plită + cuptor, în valoare de 910 lei, hotă ,în valoare de 174 lei, corpuri inferioare mobilier în valoare de 171 lei, corp suspendat în valoare de 171 lei, mochetă 1,5 x 1,2 m, în valoare de 7 lei, izolație balcon-tavanul, în valoare de 59 lei ; următoarele bunuri din sufragerie în valoare totală de 1278 lei, respectiv: ornamente de lemn, în valoare de 413 lei, un tablou pânză fără ramă în valoare de 86 lei, un tablou pânză fără ramă în valoare de 64 lei, lustră cu trei becuri în valoare de 116 lei, un covor persan în valoare de 243 lei, aparat masaj, în valoare de 356 lei; bunurile și amenajările din balconul de la sufragerie, în valoare totală de 704 lei, respectiv: set masă + 2 scaune din ratan, în valoare de 260 lei, mochetă 2,7 x 2,6 m, în valoare de 93 lei, izolație balcon –tavanul, în valoare de 351 lei; următoarele bunuri din baia mare, în valoare totală de 531 lei, respectiv: cadă, în valoare de 319 lei, dulap, în valoare de 202 lei, corp de iluminat, în valoare de 10 lei; mobilier dressing în valoare totală de 494 lei, bunurile din dormitorul mare, în valoare totală de 1394 lei, respectiv: mobilă de dormitor ,în valoare de 1090 lei, covor, în valoare de 103 lei, lustră, în valoare de 79 lei, perdea, în valoare de 122 lei; bunurile și amenajările din balconul de la dormitor, în valoare totală de 1806 lei, respectiv: izolație, în valoare de 312 lei, ferestre termopan, în valoare de 1217 lei, jaluzele orizontale din aluminiu, în valoare de 277 lei; centrala termică + țevi și radiatoare, în valoare totală de 2415 lei; aparat de aer condiționat, în valoare de 309 lei, total valoare bunuri, 10.952 lei, la care se adaugă suma de_ lei, reprezentând cota ce i se cuvine din sumele dobândite împreună cu reclamanta, urmând să primească de la reclamanta –pârâtă suma de 1 leu cu titlu de sultă .
S-a stabilit un termen de 8 luni pentru plata sultelor.
Au fost compensate cheltuielile de judecată, în ceea ce privește pe reclamanta –pârâtă și pe pârâtul –reclamant .
A fost obligată reclamanta –pârâtă la plata sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată către intervenienta în interes propriu . C. .
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 24 februarie 2009, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, acțiunea civilă prin care reclamanta–pârâtă G. E. C. a chemat în judecată pe pârâtul–reclamant G. S. I., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună partajarea bunurilor dobândite de aceștia în perioada căsătoriei, cu reținerea unei cote de contribuție de 55 % pentru aceasta și de 45 % pentru pârâtul–reclamant.
În motivarea acțiunii reclamanta –pârâtă a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul –reclamant la data de 30.10.2004, iar prin sentința civilă nr. 855/2009 a Judecătoriei C., căsătoria acestora a fost desfăcută prin divorț .
A mai arătat că înainte de căsătorie a concubinat cu pârâtul, locuind împreună în domiciliul mamei sale în scopul de a strânge bani pentru a cumpăra un apartament care să devină comun în momentul încheierii căsătoriei, achiziționând în acest sens un apartament în C., iar după câteva luni au încheiat și căsătoria.
A mai arătat că, la momentul la care s-a autentificat actul de vânzare –cumpărare al apartamentului se ocupau împreună de pregătirile pentru nuntă, iar relația dintre aceștia era impecabilă, astfel că nu a prezentat importanță pentru aceasta pe numele cui se va înregistra cumpărarea apartamentului .
De asemenea, a precizat că au locuit în acest apartament până la despărțirea în fapt când a rămas în posesia pârâtului, iar aceasta a rămas în posesia casei achiziționată tot în timpul căsătoriei și a solicitat să se constate caracterul de bun comun al apartamentului și să fie adus la masa bunurilor de împărțit .
A mai precizat că, atunci când unul dintre viitorii soți construiește un imobil pe numele său dar și cu contribuția celuilalt, ambii convenind ca imobilul să devină bun comun, în codevălmășie la data încheierii căsătoriei lor, convenția astfel încheiată este valabilă urmând să-și producă efectele de la data încheierii căsătoriei părților, fiind vorba de o convenție sub condiție, care operează de la data încheierii căsătoriei, astfel că apartamentul este bun comun al ambilor soți și trebuie adus la masa partajabilă .
A arătat că, în timpul căsătoriei cu pârâtul au dobândit împreună următoarele bunuri comune: gresie în băi și hol, cuier de hol, două aplice în hol; în baia mică: cadă pentru duș, cabină de duș, wc, chiuvetă, bazin, aplică, mască de chiuvetă, faianță, ușă; în bucătărie: frigide, aragaz, hotă, gresie, izolație balcon, faianță balcon, mobilă de bucătărie compusă din, mochetă; în sufragerie: mobilă compusă din ornamente de lemn, tablouri, 2 lustre, masă, canapea și fotolii, covoare de lână, perdele, aparat de masaj, floare, TV Sony, masă suport pentru TV, sistem Home Cinema Sony, cameră Sony, aparat Sony; în balcolul de la sufragerie: set masă și scaune, mochetă, izolație balcon; în dormitorul mic: mobilă compusă din: pat, perdea, lustră, covor, laptop, scaun birou copii; în baia mare: cadă Romstal, oglindă, chiuvetă, gresie, faianță, wc, dulap, mașină de spălat; în dressing: mobilă pentru dressing, aspirator Philips ; în dormitorul mare: pat cu suport metalic, mobilă, covoare, TV plasmă; în balconul de la dormitor: izolație balcon, ferestre termopan, jaluzele, ușă de interior, centrală termică cu țevi de cupru și radiatoare, aer condiționat, conductă de gaz pe casa scării.
De asemenea, a precizat că împreună cu pârâtul a achiziționat o casă de locuit situată în C. .. 19, compusă din 4 camere, 2 holuri, bucătărie, baie, beci și garaj construită pe un teren de 295 mp, imobil la care au adus următoarele îmbunătățiri: gard, gresie în bucătărie și hol, reparații interioare (tencuit și zugrăvit ), centrală termică și ușă.
A mai arătat că, tot în timpul căsătoriei au dobândit împreună sume de bani depozitate la CEC, respectiv 43.000 lei la Banca Transilvania și 60.000 lei la Banca Românească, sume aflate la dispoziția pârâtului după despărțirea în fapt, iar dobânzile produse de acești bani depuși în conturi reprezintă tot bunuri comune .
Totodată, a arătat că tot bunuri comune sunt și dividendele neîncasate obținute de pârât care este asociat cu cota de participare la profit de 50 % la S.C. T. SERV SRL, precum și cele două autoturisme Citroen C4 și VW Passat, achiziționate în timpul căsătoriei și folosite de fiecare dintre soți, autoturisme ce au rămas în posesia pârâtului.
A mai precizat că masa bunurilor de împărțit are și un pasiv compus din diferența de rate de achitat pentru casa de locuit achiziționată împreună.
De asemenea, a menționat că în timpul căsătoriei ambii soți au fost angajați la societatea unde pârâtul este asociat și au avut același salariu, iar pe toată perioada relației lor au fost ajutați de mama și sora sa și să se aibă în vedere la distribuirea bunurilor, faptul că i-a fost încredințată minora rezultată din căsătorie și că în afară de munca alături de pârât la societate a crescut minora și s-a ocupat de menajul casei .
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 36 alin. 1 din Codul Familiei și art. 6731 Cod pr. civilă.
În dovedirea acțiunii, reclamanta –pârâtă a depus la dosar: dovada achitării taxei judiciare de timbru, timbru judiciar, împuternicire avocațială, copie de pe sentința civilă nr. 855/23.01.2009 a Judecătoriei C. și copie de pe cartea sa de identitate.
La data de 10 aprilie 2009, pârâtul – reclamant a depus la dosar întâmpinare cu caracter reconvențional, prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii principale.
A arătat că înainte de căsătorie nu a existat nici o relație de concubinaj ci numai una de prietenie, însă și aceasta a fost întreruptă aproape 5 luni.
Astfel, a arătat că a cunoscut-o pe reclamantă în vara anului 2003, iar în ianuarie 2004 pe fondul unor frecvente dispute, relația s-a răcit până în luna mai 2004, când a fost reluată, căsătoria încheindu-se la data de 30.10.2004, iar în această scurtă perioadă de despărțire fiecare dintre aceștia au avut o altă relație.
De asemenea, a arătat că, anterior încheierii căsătoriei a locuit împreună cu părinții săi în apartamentul proprietatea acestora situat în C., .. 101, ., . reclamantei potrivit cărora apartamentul dobândit de acesta anterior căsătoriei are caracter de bun comun sunt total deplasate și neverosimile, apartamentul având caracterul de bun propriu .
Totodată a precizat că, neverosimilă este și susținerea reclamantei că în câteva luni de zile în care s-au cunoscut anterior căsătoriei, ar fi strâns împreună bani pentru a cumpăra un apartament, iar apartamentul situat în C., .. 35, ., are caracterul de bun propriu, fiind dobândit de către acesta la data de 23 iunie 2004, amenajarea și mobilarea lui realizând-o în proporție de 90 % singur, înainte de căsătorie, banii folosiți în acest sens reprezentând dividendele aferente anilor 2000-2003, de la firma al cărui asociat este. A mai arătat că în timpul căsătoriei a continuat amenajarea și mobilarea apartamentului împreună cu reclamanta, însă banii aferenți acestor operațiuni au fost alocați în proporție de 80 % de către acesta, întrucât reclamanta realiza venituri reprezentând doar salariul, iar acesta pe lângă salariu avea și dividende în sume consistente, repartizate la societățile la care este asociat .
De asemenea, a arătat că nu a existat nici o convenție ca apartamentul dobândit de acesta înainte de căsătorie să devină bun comun, reclamanta necontribuind la dobândirea acestuia cu nici o sumă de bani, aceasta fiind vânzătoare la Târgul en –gross Marlorex, înainte de căsătorie, iar ulterior fiind angajată la firma la care era asociat, având drept venituri salariul minim pe economie și nu putea contribui cu o sumă de bani la dobândirea apartamentului și nici un moment nu au avut veniturile puse în comun înainte de căsătorie, astfel că, apartamentul nu poate fi inclus în masa partajabilă .
În ceea ce privește celelalte bunuri pe care reclamanta le-a solicitat a fi incluse în masa partajabilă ca fiind bunuri comune, a precizat că, o mare parte dintre acestea sunt bunuri proprii dobândite de acesta înainte de căsătorie, astfel că vor fi scoase de la masa partajabilă, o parte dobândite în timpul căsătoriei și însușite de reclamantă, care vor trebui aduse la împărțeală, iar o altă parte dobândite în timpul căsătoriei și pe care le recunoaște.
Astfel, a arătat că înainte de căsătorie a dobândit următoarele bunuri proprii: gresie în băi și hol, cuier de hol; în baia mică: wc și bazin, chiuvetă, aplică, faianță, ușă; în bucătărie: faianță, gresie, izolație balcon, mobilă de bucătărie (mai puțin 2 corpuri); în sufragerie: mobilă completă, masă, canapea și fotolii, TV Sony, masă suport TV, sistem Home Cinema Sony, cameră video Sony ; în balconul de la sufragerie: izolație balcon și gresie; în baia mare: oglindă, chiuvetă, gresie, faianță, wc; în dressing: gresie; în dormitorul mare: pat cu suport, noptiere; în balconul de la dormitor: ușă de interior; conductă de gaz pe casa scării, ușă metalică la intrare, 7 uși interioare, parchet laminat în cele patru camere, tâmplărie PVC cu geam termopan la toate ferestrele și la balcoanele de la sufragerie și bucătărie, inclusiv ușile de ieșire în balcoane .
A mai arătat că, în timpul căsătoriei au dobândit următoarele bunuri nedeclarate și sustrase de reclamantă, care a solicitat să fie aduse la masa partajabilă respectiv: mașină de spălat, hotă, perdele pentru tot apartamentul ( 3 camere), TV cu diagonala de 45 cm, uscător B., mixer, DVD, bijuterii în valoare de 16.000 lei, constând în: 5 brățări, 4 lanțuri, 5 perechi de cercei și 5 inele.
De asemenea, a mai dobândit în timpul căsătoriei cu reclamanta următoarele bunuri: 2 aplice pentru hol; în baia mică: o cabină de duș și o mască de chiuvetă; în bucătărie: izolație tavan balcon, frigider, aragaz, hotă, 2 corpuri de mobilier, mochetă; în sufragerie: tablouri, covoare, perdele, aparat de masaj, ornamente de lemn; în balconul de la sufragerie: set masă și scaune, mochetă, izolație tavan; în dormitorul mic: pat, perdele, lustră, scaun birou copil; în baia mare: cadă Romstal, dulap, mașină de spălat; în dressing: rafturi; în dormitorul mare: mobilă, covoare; în balconul de la dormitor: izolație, ferestre termopan, jaluzele; aer condiționat; centrală termică cu țevi de cupru și radiatoare.
În ceea ce privește casa de locuit din .. 19, a cărei atribuire în lotul său a solicitat-o, a arătat că aceasta a fost dobândită prin contractul de vânzare –cumpărare nr. 860/14.03.2007 și achitată astfel: avansul în sumă de 105.000 lei a fost achitat din dividendele repartizate acestuia, aferente anilor 2005 și 2006, iar diferența de 140.000 lei a fost achitată cu împrumut contractat la Banca Transilvania prin contractul de credit imobiliar nr. 3662/2007 cu durata de 30 ani, credit obținut și garantat exclusiv de către pârât tot pe baza dividendelor de la firmă, deoarece salariul acestuia și indemnizația reclamantei pentru creșterea copilului până la 2 ani în valoare de 600 lei nu ajungeau pentru obținerea împrumutului și achitarea ratei lunare de 1050 lei .
A arătat că la dobândirea acestui bun a avut o contribuție substanțial mai mare decât a reclamantei, deoarece pe lângă salariu a venit și cu sume de bani reprezentând dividende obținute la cele două societăți unde este asociat, iar pentru contractul de credit al cărui titular este, a constitui ca și garanții, ipoteca de rangul I asupra terenului intravilan și construcției, conform contractului de ipotecă 3662//IPO/14.03.2009, 28.000 lei polița de viață /30 ani cesionată în favoarea BT și cesiunea veniturilor sale viitoare, în timpul căsătoriei fiind achitate un număr de 18 rate, a câte 1050 lei, iar după despărțirea în fapt, 7 noiembrie 2008, achitându-le singur la zi până în momentul introducerii cererii .
Totodată a menționat că, masa bunurilor de împărțit are și un pasiv în sumă totală de 1719,99 lei, constituit din obligațiile bănești comune pe care trebuiau să le achite împreună, dar care au fost achitate de acesta, respectiv: întreținerea apartamentului pe lunile, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, în sumă de 483,18 lei, penalizările lunilor restante, în sumă de 344,81 lei și impozit pentru casă 892,00 lei.
A mai precizat că în cererea introductivă, reclamanta a solicitat o . bunuri respectiv: autoturism VW Passat, autoturism Citroen C4, laptop ECS Celeron, și TV LCD Daewoo, pretinzând că sunt dobândite în timpul căsătoriei, însă aceste bunuri nu pot fi introduse la partaj, întrucât nu le aparțin, fiind proprietatea ..
În ceea ce privește sumele de bani depozitate la CEC a precizat că suma de 43.000 lei reprezintă parte din dividendele anului 2007, ridicate în anul 2008, iar suma de 60.000 lei a împrumutat-o de la asociatul său D. I. la data de 03.10.2008, pentru ca împreună cu cealaltă sumă de 43.000 lei, la care urma să se adauge diferența din dividendele sale, sau un împrumut, pentru a achita împrumutul de la bancă contractat cu ocazia achiziționării imobilului situat în G. Verdi, nr. 19, pentru a nu mai plăti dobânzi la bancă. Acest depozit a fost constituit pe numele reclamantei, pârâtul fiind împuternicit, iar în momentul în care relațiile dintre aceștia s-au deteriorat și reclamanta a părăsit domiciliul conjugal, de teama ca aceasta să nu lichideze depozitul a transferat această sumă într-un cont personal, de unde a scos-o și a restituit-o persoanei de la care o împrumutase, astfel că această sumă trebuie exclusă de la masa partajabilă, fiind o datorie comună contractată în timpul căsătoriei și restituită după despărțirea în fapt .
În ceea ce privește dividendele neîncasate obținute de acesta în calitate de asociat cu cota de participare la profit de 50 % la . adunarea generală a asociaților a hotărât ca aceste dividende să nu se repartizeze, ci să fie trecute într-un fond de rezervă în vederea unor investiții viitoare pe care societatea le va realiza.
A mai solicitat să se constate pentru acesta, o cotă de contribuție majorată de 75 % la dobândirea masei partajabile, iar pentru reclamantă o cotă de contribuție de 25%, întrucât acesta a avut o contribuție mai mare decât cea a reclamantei, pe lângă salariul obținut la societatea unde era asociat, realizând și venituri din dividende le repartizate la cele două societăți la care era asociat cu cota de participare de 50%, respectiv . și S.C T. SERV SRL .
Tot în ceea ce privește veniturile părților, pârâtul a precizat că, în perioada căsătoriei 0.11._08, reclamanta a fost angajata ., iar timp de doi ani a fost în concediu pentru creșterea copilului, realizând un venit net din salariu și indemnizația pentru creșterea copilului în sumă totală de 42.061 lei, în timp ce acesta a realizat un venit net din salariu de 60.094 lei și dividende în cuantum total de 243.637 lei, din care 207.412 lei de la . și 36.225 lei de la S.C. T. SERV SRL .
În dovedirea susținerilor sale pârâtul a depus la dosar în xerocopie un set de înscrisuri: înscrisuri privind bunurile dobândite înainte de căsătorie respectiv: contract de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 4729/23.06.2004, încheierea nr. 9178/2004, emisă de Biroul de Carte Funciară din cadrul Judecătoriei C., autorizația de construire nr. 1909/13.10.2004, un număr de 12 facturi fiscale și chitanțe de achitare a acestora, certificat de garanție; înscrisuri privind bunurile dobândite în timpul căsătoriei, respectiv un număr de 6 facturi fiscale, înscrisuri privind dividendele aferente anilor 2005-2006, respectiv 2 declarații informative, înscrisuri privind imobilul din C., .. 19, respectiv contractul de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 860/14.03.2007, contractul de ipotecă nr. 3662/14.03.2007, contractul de credit imobiliar nr. 3662/2007 și anexa la acest contract; înscrisuri referitoare la ratele achitate după despărțirea în fapt, respectiv un număr de 5 chitanțe; înscrisuri referitoare la pasivul comun, respectiv chitanță privind achitarea impozitului și un număr de 2 chitanțe de la Asociația de proprietari nr. 9 C. B.; înscrisuri referitoare la bunurile aparținând ., respectiv un număr de 4 facturi fiscale și situația veniturilor părților.
La termenul de judecată din data de 14 aprilie 2009, reclamanta a depus la dosar precizare la acțiune prin care a completat cererea de împărțire a bunurilor comune, cu bunurile a căror existență a fost constatată prin procesul –verbal al executorului S. C. D. în dosarul de executare 95/E/2009 având ca obiect asigurare de dovezi respectiv: pe hol, ușă metalică la . comun; în baia mică: oglindă, corp de iluminat; în bucătărie: aplică, corp dulăpior din pal aplicat pe perete de 1,2/0,6 cm, corp din pal ce încadrează aragazul cuplat de 1,2/1,2 cu 2 polițe, perdea 6 m, 2 corpuri de iluminat –plafoniere, 1 ceas de perete, corp mobilier din pal tip mască pentru centrala termică 1/1,5 m, corp de lemn cu blat de 3,3/0,9/0,5/ m cu 2 uși și 4 sertare, 1 suport de vase încastrat și prins pe 2 polițe din lemn, storcător de fructe Bosch, chiuvetă inox cu baterie, 1 corp mobilier din pal suspendat de 2,5/0,9/0,3 m cu 5 uși, 4 scaune din lemn pe schelet de țeavă; în sufragerie: mobilă compusă din 4 corpuri pal cu diverse sertare și polițe, 1 suport de sticle din fier, o fructieră, 1 set de farfurii de 6 persoane, 1 ceas Decathlon WS 300, 2 taburete din piele ecologică, 30 m .p parchet laminat; în balconul de la sufragerie: 2 corpuri de iluminat –aplice, 1 suport CD din lemn sculptat de 1,5 m, 1 suport de rufe; în dormitorul mic: 1 ceas de perete de copii, draperie, mobilă compusă din birou de calculator din pal, 1 corp suspendat cu 2 polițe și 1 corp cu trei sertare, 1 scaun de birou din piele ecologică, fier de călcat TEFAL, 9 mp parchet laminat; în baia mare: mască de cadă, baterie de duș, etajeră de sticlă, coș de rufe din plastic, 1 corp de iluminat –aplică, 1 cântar electric, 2 bucăți suport prosop; în dressing: 1 corp mobilier cu 5 polițe din mobilă de 2/0,4 m; în dormitorul mare: un pat dublu cu saltea, 1 corp mobilă suspendat din pal cu 2 uși, șifonier cu 2 uși de 2/1 ,1/0,5 m, perdea de 6m, 1 corp mobilă comodă cu 3 sertare, 2 noptiere, 3 bucăți mochetă de 1/0,5, 1 lustră cu 3 spoturi, 10 mp parchet laminat; în balconul de la dormitor -1 corp din pal cu trei sertare.
A depus la dosar în xerocopie: cartea sa de identitate, două extrase de cont emise de Banca Românească, două extrase de cont emise de Banca Transilvania, contractul de vânzare –cumpărare nr. 860/2007, lista cuprinzând persoanele asigurate pentru care se plătește contribuția de asigurări de sănătate, emisă de ., declarația inițială X privind evidența obligațiilor de plată către bugetul Fondului Unic Național de Asigurări Sociale de Sănătate, pentru concedii și indemnizații pe luna septembrie 2009, centralizator privind obligațiile de plată ale angajatorului la fondul FNUASS, certificat de furmizare de informații pentru ..R.L .
La același termen de judecată s-a depus de către . de intervenție în interes propriu prin care s-a solicitat să se constate că autoturismul VW Passat cu nr. de înmatriculare_, autoturismul Citroen C4 cu nr. de înmatriculare_, laptopul ECS Celeron și TV LCD Daewoo sunt proprietatea acestei societăți și nu pot fi incluse în masa partajabilă, urmând ca părțile să fie obligate să respecte dreptul de proprietate și posesia asupra acestora și obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată .
În motivare s-a arătat că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat ca pe lângă o . bunuri aparținând soților, să fie împărțite și aceste bunuri care aparțin societății așa cum rezultă din documentele anexate, astfel că, acestea nu pot fi introduse la masa partajabilă .
S-a mai arătat că aceste bunuri sunt folosite pentru desfășurarea activității curente a societății, având ca obiect de activitate executarea instalațiilor de încălzire, respectiv montarea centralelor termice și a instalațiilor aferente, cei doi asociați fiind implicați în mod nemijlocit în această activitate, care necesită deplasări pe teren la diferitele puncte de lucru, atât în C. cât și în alte localități din țară.
De asemenea, s-a arătat că laptopul este folosit pentru a ține diverse evidențe privind clienții și pentru a întocmi diverse documentații aferente instalațiilor executate, iar TV-ul LCD marca Daewoo a fost achizționat cu ocazia amenajării sediului firmei unde de altfel a fost și instalat .
S-au depus la dosar în xerocopie un număr de trei facturi fiscale.
La termenul de judecată din 12 mai 2009 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea depusă de pârât, prin care a arătat că acesta este o veritabilă cerere reconvențională care trebuie timbrată corespunzător.
S-a mai arătat că, nu sunt adevărate susținerile pârâtului referitoare la relațiile dintrea aceștia dinaintea căsătoriei, întrucât au avut o relație foarte bună și au concubinat locuind împreună cu acesta în domiciliul mamei sale fără întreruperi, fără certuri, fără relații cu alte persoane.
A mai arătat că pârtul este de rea credință, întrucât atunci când are interes susține că a obținut venituri consistente, iar pentru anul 2008 având interes să nu împartă cu aceasta, susține că acestea nu se vor mai repartiza .
De asemenea, a arătat că nu a sustras nici un bun, dimpotrivă a făcut tot posibilul să poată obține o asigurare de dovezi, știind că pârâtul sustrage bunuri din domiciliul comun, unde nu mai are cheie și nu îi este permis accesul.
A mai precizat că toate facturile depuse de pârât referitoare la materialelele de construcție privind lucrările efectuate la apartamentul comun sunt achiziționate cu o lună –două înainte de oficierea căsătoriei, aceste probe susținând acțiunea sa și nu cererea reconvențională, întrucât s-au căsătorit în octombrie 2004, iar facturile sunt emise în septembrie, august, iulie 2004.
Totodată, a precizat că în prezent nu locuiește la mama sa, ci locuiește împreună cu minora în casa din ., locuind în apartament, iar o parte din bunurile comune se află în casa unde locuiește și unde pârâtul are acces, iar în lipsa sa a venit cu niște prieteni și a sustras unele bunuri, tulburând de mai multe ori folosința și afirmând că o va lăsa pe drumuri pe aceasta și pe minoră.
În ceeea ce privește bijuteriile solicitate de pârât a arătat că nu este adevărat că aceasta deține atâtea bijuterii, unele dintre ele sunt ale sale dinainte de căsătorie, unele sunt ale mamei și surorii sale, iar altele nici nu există, iar pe de altă parte, pârâtul are și acesta bijuterii de aur care au fost achiziționate în timpul căsătoriei.
La același termen de judecată reclamanta a depus și întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu, prin care a solicitat într-o primă teză respingerea în principiu, iar în cazul în care aceasta se va admite în principiu, să se constate că este nefondată și să fie respinsă.
S-a arătat că bunurile în cauză fac parte din partimoniul comun al celor doi soți și întrucât pârâtul este asociat la ., au înțeles să ajute societatea din punct de vedere financiar .
Cu privire la autoturisme s-a arătat că numerele de înmatriculare ale acestora sunt formate din inițialele prenumelor lor combinate, având ambele același număr, televizorul a fost al lor în domiciliul comun, fiind sustras de către pârât, iar laptopul era folosit de aceștia și a fost achiziționat în scopul de a o învăța pe fiica lor să lucreze la computer, așa cum obișnuiesc majoritatea părinților cu posibilități financiare mai bune .
La termenul de judecată din 2 iunie 2009 reclamanta a depus la dosar o precizare la acțiune în sensul evaluării bunurilor ce alcătuiesc masa partajabilă.Tot la acest termen de judecată pârâtul a depus la dosar o precizare a cererii reconvenționale prin care a arătat că o parte din bunurile mobile ce au făcut obiectul asigurării de dovezi sunt dobândite înainte de încheierea căsătoriei și sunt menționate la punctul A din întâmpinare, respectiv: în hol: ușă metalică la . în C., .. 35 bc, .; în baia mică: aplică, corp de lemn cu blat de 2,3/0,9 /0,5 cm cu 2 uși și 4 sertare, un suport de vase încastrat și prins pe ușă, 2 polițe de lemn, chiuvetă de inox cu baterie, un corp de mobilier din pal suspendat de 2,5/0,9/0,3, cu 5 uși; în sufragerie: mobilă compusă din 4 corpuri pal cu diverse setare și polițe, 2 taburete din piele ecologică, 30 mp parchet laminat ; în dormitorul mic: 9 mp parchet laminat ; în baia mare: baterie de duș, un corp de iluminat –linie aplic, două bucăți suport prosop ; în dormitorul mare: un pat dublu din lemn cu saltea, 2 noptiere, 10 mp parchet laminat.
De asemenea, pârâtul a depus note de ședință și adresa nr. 3781/08.05.2009, emisă de Banca Transilvania.
La același termen de judecată, instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de ., care a fost introdusă în cauză în această calitate .
La data de 29.09.2009, reclamanta a depus o altă precizare la acțiune prin care a arătat că nu sunt adevărate susținerile pârâtului cu privire la bijuteriile pe care le-au dobândit, precum și cea referitoare la faptul că ar fi sustras vreun bun din masa de împărțit, fiind evident faptul că nu și-a sustras de una singură bijuteriile, în realitate având următoarele bijuterii: două brățări, două lănțișoare două perechi de cercei, un singur inel, verigheta, al căror gramaj nu îl cunoaște ,iar pârâtul posedă următoarele bijuterii: două seturi cu brățară și lănțișor și verighetă, de asemenea, necunoscând gramajul acestora.
La termenul de judecată din 10 noiembrie 2009, pârâtul a depus la dosar o nouă precizare a cererii reconvenționale, prin care a evaluat provizoriu masa partajabilă și suma de 115.000 lei .
În dovedirea acțiunii și în combaterea cererii reconvenționale, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului și intervenientei și proba testimonială cu martorele U. M. R. și F. Ș. A., pârâtul a solicitat în dovedirea cererii –reconvenționale și în combaterea acțiunii principale proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu martorii, D. I. și Magerie M., iar intervenienta în interes propriu a solicitat în dovedirea cererii proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei și proba cu martorul M. M., probe apreciate de instanță ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei și încuviințate ca atare la termenul de judecată din data de 15 decembrie 2009 .
La același termen de judecată, instanța a administrat proba cu interogatoriul pârâtului la cererea reclamantei, dar și interogatoriul acesteia din urmă la cererea pârâtului, iar răspunsurile la interogatoriul luat intervenientei au fost depuse la termenul de judecată din 20 aprilie 2010.
De asemenea, la termenele de judecată din 23 martie 2010 și respectiv 20 aprilie 2010 s-a administrat și proba testimonială ,fiind audiați în acest sens martorii U. M. R., F. Ș. A., D. I., Magerie M. și M. M. .
La data de 19 aprilie 2010 reclamanta a depus la dosar o precizare în care a arătat că în ceea ce privește apartamentul, nu înțelege să invoce un drept de creanță, ci solicită includerea acestuia în masa partajabilă alături de toate celelalte bunuri devălmașe ale lor.
A solicitat să se aibă în vedere că, practica judiciară a fost constantă în ceea ce privește regimul juridic al imobilelor dobândite în condiții similare cu apartamentul ce face obiect al discuției, stabilindu –se că dacă soții s-au înțeles ca o locuință construită pe numnele unuia dintre ei dar cu contribuția ambilor, (predarea locuinței făcându-se anterior căsătoriei), să devină bun comun, atunci locuința respectivă dobândește acest caracter în momentul încheierii căsătoriei .
A depus la dosar extras din lucrarea Dreptul Familiei de I. P. F..
La termenul de judecată din 20 aprilie 2010, pârâtul –reclamant a depus la dosar un set de înscrisuri, respectiv: adeverința nr._/20.04.2010 emisă de SEIP C., fișa fiscală pentru anul 2004, declarații informative și procese –verbale privind veniturile din dividende aferente anilor 2000-2003, procesele –verbale ale Adunării Generale a . și S.C. T. SERV SRL, foi de parcurs și ordine de deplasare.
De asemenea, intervenienta . a depus la dosar răspunsurile la interogatoriul luat la solicitarea reclamantei –pârâte și un set de înscrisuri, respectiv: facturile fiscale nr._/25.01.2006 și nr._/04.09.2006 și ordinele de plată cu care s-au achitat sumele aferente acestor facturi, un număr de 12 foi de parcurs pentru autovehicule, două ordine de deplasare și polița de incendiu, furt și avarii accidentale pentru vehicule cu motor .
La data de 10 mai 2010 pârâtul a depus la dosar o cerere de complinire a masei partajabile cu bunurile și îmbunătățirile aduse la imobilul casă și care au rezultat din dezbateri respectiv: centrală termică, s-au îmbrăcat cu rigips pereții dintr-o o cameră și bucătăria, s-a montat gresie în bucătărie și în baie, s-au achizițonat și montat căpriori din lemn la camera amenajată cu rigips, s-a construit gard de beton și lănteți metalici.
În dovedirea acțiunii reclamanta a mai depus un set de înscrisuri în xerocopie și anume: declarații extrajudiciare al numiților S. A., Naidinoiu E. C. și B. F., bonuri fiscale, acte fiscale, facturi și chitanțe privind plata utilităților, extrase de cont și carnete de economii aparținând mamei reclamantei, chitanțe Westeren Union, analiza fianciară a S.C. T. SERV SRL, două planșe foto.
La rândul său pârâtul a depus la dosar un set de înscrisuri respectiv: dovada veniturilor nete obținute de acesta din salariu și din dividende, dovada veniturilor nete realizate de către reclamanta-pârâtă din salarii și un număr de nouă chitanța de depunere în numerar la Banca Transilvania .
La termenul de judecată din data de 1 iunie 2010, pârâtul–reclamant a depus la dosar note de ședință, procesul–verbal încheiat la data de 26.03.2009 de către executorul judecătoresc S. C. D., încheierea dată la data de 02.03.2009 de Judecătoria C. în dosarul nr._ și copie de pe chitanța de achitare în numerar din data de 28.05.2010 .
La același termen de judecată, instanța de fond a dispus efectuarea unei adrese către Banca Transilvania pentru a comunica ce credit au părțile de achitat în baza contractului de credit nr. 3662/2007, cât s-a achitat din acest credit până la data despărțirii în fapt a părților respectiv luna noiembrie 2008, de la această dată și până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii de divorț, 02.03.2009, după această dată și până în prezent, ce sumă a mai rămas de achitat din acest credit și pentru a comunica dobânda aferentă sumei de 43.000 lei depusă în contul alternativ nr._E_, cine a încasat această sumă reprezentând dobânda, la ce dată și cine a retras întreaga sumă aflată în depozit și la ce dată, răspunsul fiind înaintat cu adresa nr. 7112/18.06.2010 .
De asemenea, s-a dispus efectuarea unei adrese și către Banca Românească pentru a comunica dobânda aferentă sumei de 60.000 lei, depusă în contul nr._6400000, cine a încasat această sumă reprezentând dobânda, la ce dată și cine a retras întreaga sumă aflată în depozit și la ce dată, răspunsul fiind înaintat cu adresele nr. 9281/SD/_/09.06.2010 și respectiv_/SD/_/01.07.2010.
Din ansamblul materialului probatr administrât în cauză, instanța de fond, prin încheierea de admitere în principiu din data de 7 septembrie 2010, a admis în parte și în principiu acțiunea civilă pentru partaj bunuri comune, așa cum a fost precizată și complinită și cererea reconvențională formulată de pârâtul–reclamant, așa cum a fost precizată și complinită și a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta . C. .
A constatat că sunt bunuri proprii al pârâtului –reclamant următoarele: apartamentul situat în situat în Municipiul C., . G. E. ) nr. 72, .. 2, .; îmbunătățirile efectuate la acest apartament constând în: pus gresie în baia mare, hol, bucătărie, balconul de la sufragerie și dressing, pus faianță în cele două băi și bucătărie, montat conductă de gaz pe casa scării, schimbat ușile interioare și ușa de la intrare, pus parchet melaminat în toate camerele, montat tâmplărie PVC cu geam termopan la toate ferestrele și la balconul de la sufragerie, precum și următoarele bunuri aflate în acest apartament, respectiv: în baia mică - cadă pentru duș, chiuvetă, vas și bazin de wc; în sufragerie: masă, canapea și fotolii TV Sony, masă suport TV, cameră Sony; în baia mare: -oglindă, chiuvetă și vas wc.
A constatat că următoarele bunuri sunt proprietatea intervenientei . C.: autoturismul VW Passat cu nr. de înmatriculare_, autoturismul Citroen C4 cu nr. de înmatriculare DJ-2 6-SPC, laptopul ECS Celeron și TV LCD Daewoo.
A constatat că reclamanta–pârâtă și pârâtul–reclamant, au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri: un imobil situat în Municipiul C., .. 19 (fost nr.27), conform contractului de vânzare–cumpărare autentificat sub nr. 860/14.03.2007 la BNP S. C., încheiat între numiții O. Lilian și O. Nicolița, în calitate de vânzători și pârâtul–reclamant G. S.–I. în calitate de cumpărător, compus din: teren intravilan în suprafața de 295 mp din acte și 332 mp din măsurători și o construcție C1 cu destinație de casă de locuit, construită din cărămidă și BCA, acoperită cu tablă și țiglă, compusă din: 4 camere, 2 holuri, o bucătărie, 2 băi, un beci, un garaj, cu o suprafață construită de 124,83 mp, având ca vecini N- D. N. și B. C.; S- . C., Cechi –nr. 21 și . N. –nr. 17, identificat cu număr cadastral provizoriu_, imobil la care părțile au efectuat următoarele îmbunătățiri: construit gard de beton cu lănteți metalici, montat centrală termică, pus gresie în bucătărie și baie, îmbrăcat cu rigips pereții unei camere și cei ai bucătăriei, montat parchet și căpriori de lemn la camera amenajată cu rigips, suma de_,42 lei, (care s-a aflat depozitată în contul_E32175 deschis la Banca Transilvania și care a fost ridicată în totalitate de către pârâtul –reclamant la datele de 05.01.2009 și respectiv 07.01.2009 ), suma de 60.038 lei (care s-a aflat depozitată în contul nr._ deschis la Banca Românească și a fost ridicată în totalitate de către pârâtul –reclamant la data de 29.12.2008 ) precum și următoarele bunuri și îmbunătățiri aflate în apartamentul situat în Municipiul C., . G. E.) nr. 72 ,., respectiv: în hol–2 aplice; în baia mică –cabină de duș, aplică, mască chiuvetă; în bucătărie–frigider, aragaz, hotă, aplică, 2 corpuri de mobilier pentru bucătărie, un corp mobilier din pal suspendat, un mixer, o mochetă, izolație balcon; în sufragerie – ornamente de lemn, 3 tablouri, două lustre, covor, perdea, aparat masaj, uscător B., un DVD; în balconul de la sufragerie–set masă și scaune, mochetă și au izolat balconul; în dormitorul mic; mobilă compusă din: birou de calculator din pal și un corp suspendat, pat, perdea, lustră, scaun birou copil; în baia mare–cadă Romstal, dulap, mașină de spălat, corp de iluminat; în dressing – mobilier pentru dressing, aspirator Phillips; în dormitorul mare-mobilă de dormitor, covor, o lustră, perdea, un televizor; în balconul de la dormitor–izolație balcon, ferestre termopan, jaluzele, centrală termică cu țevi de cupru și radiatoare, aparat de aer condiționat.
A dispus ieșirea din indiviziune în cote de ¼ pentru reclamanta –pârâtă și de ¾ pentru pârâtul –reclamant, cu privire la aceste bunuri și îmbunătățiri.
A constatat o datorie comună a părților la desfacerea căsătoriei în sumă de 2170,99 lei, (din care, suma de 483,18 lei reprezintă cheltuieli de întreținere restante pe perioada martie–octombrie 2008; 344,81 lei penalități de întârziere pe perioada iunie –iulie 2007, iar diferența de 1343 lei, reprezintă impozitul aferent imobilului situat în C. .. 19, pe anii 2008-2009), sumă ce a fost achitată de pârâtul–reclamant și va fi suportată de părți proporțional cu cotele cele revin din activul comunitar.
A constatat un drept de creanță de 1046 lei pentru reclamanta-pârâtă, reprezentând rata și dobânda achitată de aceasta după separarea în fapt și după divorț, din creditul în sumă de 140.000 lei, contractat de pârâtul –reclamant în baza contractului nr. 3662/IPO/14.03.2007, încheiat cu Banca Transilvania, la data ieșirii din indiviziune, sumă cu care se va majora lotul reclamantei–pârâte. A constatat un drept de creanță de 20.356,06 lei, pentru pârâtul –reclamant, reprezentând rata și dobânda achitată de acesta după separarea în fapt și după divorț, din creditul în sumă de 140.000 lei, contractat de pârâtul–reclamant în baza contractului nr. 3662/IPO/14.03.2007, încheiat cu Banca Transilvania, la data ieșirii din indiviziune, sumă cu care se va majora lotul pârâtului–reclamant.
A dispus efectuarea unor expertize tehnice în specialitatea construcții civile, topometrie și evaluări bunuri mobile, pentru evaluarea bunurilor și formularea de propuneri de lotizare, urmând ca experții să aibă în vedere posesia bunurilor, valoarea lor de circulație, precum și creanțele și datoriile părților.
A stabilit un onorariu provizoriu în cuantum de 800 lei pentru expertiza în specialitatea construcții, un onorariu provizoriu în cuantum de 600 lei, pentru expertiza în specialitatea topografie și un onorariu provizoriu în cuantum de 800 lei pentru expertiza în specialitatea evaluări bunuri mobile.
A dispus ca reclamanta –pârâtă să achite 200 lei din onorariul pentru expertiza tehnică în specialitatea construcții, 150 lei din onorariul pentru expertiza în specialitatea topografie și 200 lei din onorariul pentru expertiza în specialitatea evaluări bunuri mobile, iar pârâtul, reclamant să achite, 600 lei din onorariul pentru expertiza tehnică în specialitatea construcții, 450 lei din onorariul pentru expertiza în specialitatea topografie și 600 lei din onorariul pentru expertiza în specialitatea evaluări bunuri mobile.
A stabilit termen pentru soluționarea fondului cauzei la data de 5 octombrie 2010.
În cauză, expertiza tehnică în specialitatea evaluări bunuri mobile a fost efectuată de expert Ș. L., expertiza tehnică în specialitatea topografie a fost efectuată de expert D. D., iar expertiza tehnică în specialitatea construcții civile a fost efectuată de expert I. C., fiecare dintre aceștia propunând instanței pentru omologare câte două variante de lotizare .
Reclamanta–pârâtă și pârâtul–reclamant nu au formulat obiecțiuni față de cele trei rapoarte de expertiză, iar în concluziile pe fondul cauzei, acestea au solicitat omologarea raportului de expertiză în specialitatea construcții civile în varianta a-I-a, iar a raportului de expertiză în specialitatea topografie în varianta a-II-a .
Constatând că experții desemnați în cauză au respectat încheierea de admitere în principiu din data de 7 septembrie 2010 și având în vedere dispozițiile de art. 673/9 Cod pr. civilă, art.728 cod civil și art. art. 36 alin. 1 Cdul familiei, instanța a admis în parte acțiunea civilă pentru partaj bunuri comune așa cum a fost precizată și complinită, în parte cererea reconvențională așa cum a fost precizată și complinită și în totalitate cererea de intervenție în interes propriu .
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii formulate de către pârâtul-reclamant G. S. I., privind majorarea lotului său cu suma de 7.790 lei reprezentând ratele aferente creditului contractat la Banca Transilvania, întrucât această cerere a fost făcută în concluziile scrise depuse la dosar, după închiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Împotriva sentinței civilă nr. 3729/25.02.2011, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a declarat apel reclamanta pârâtă P. E. C..
În motivarea apelului, a arătat că în mod greșit prima instanță a reținut o cotă diferențiată a părților la dobândirea imobilului de ¾ pentru pârât și ¼ pentru reclamantă, având în vedere că din întreg probatoriul administrat a reieșit că ambii soți au avut venituri egale în timpul căsătoriei fiind angajați ai . C..
Instanța trebuia să țină seama de contribuția pe care a avut-o în gospodărie și pentru creșterea și îngrijirea minorei.
În ceea ce privește dividendele pe care pârâtul le avea la . C., nu există dovadă că parte din aceste dividende s-ar regăsi în restituirea împrumutului bancar, iar cumpărarea imobilului din C., . este anterioară ridicării dividendelor.
Procesele verbale încheiere de cei doi asociați ai . reținerea unei contribuții mai mari a pârâtului, fiind întocmite „procausa” între cei doi asociați.
Valoarea imobilului este prea mare, având în vedere scăderea prețurilor în ultima perioadă și faptul că imobilul casă a suferit multiple degradări, iar în octombrie 2010 au apărut alte buletine ale experților evaluatori, așa încât a solicitat reevaluarea imobilului casă și teren situat în C., . prin efectuarea unei noi expertize.
Instanța de fond nu a clarificat problema ratelor reprezentând împrumutul pe care părțile îl au la Banca Transilvania.
Imobilul a fost cumpărat cu suma de_ lei, din care părțile au achitat_ lei la data cumpărării-14.03.2007, urmând ca restul sumei să se achite prin virament bancar, în baza contractului de credit nr. 3662/14.03.2007.
Instanța a atribuit imobilul reclamantei însă nu a clarificat problema ratelor pe care părțile le datorează băncii lunar, urmare a împrumutului de 140.000 lei la Banca Transilvania, datorie comună motivând că reprezintă o datorie viitoare și nu poate fi împărțită.
Chiar și în cota aleasă de instanță, 75% pârâtul și 25 % reclamanta, nu se impută asupra lotului valoric al pârâtului.
Instanța trebuia să scadă din sulta pe care reclamanta trebuia să i-o plătească pârâtului cel puțin 25% potrivit I.A.P., și trebuia lămurit cine preia obligația de restituire a împrumutului.
În mod greșit instanța a reținut apartamentul ca făcând parte din bunurile proprii ale pârâtului, atâta timp cât din întreg probatoriul administrat a rezultat că părțile au convenit să cumpere împreună acest apartament din economiile lor pentru a deveni domiciliu conjugal, cu contribuție egală așa cum rezultă și din declarațiile martorilor audiați.
Pârâtul nu a demonstrat dacă sumele de bani reprezentând dividendele au fost încasate efectiv de acesta și nici modul în care au fost administrați acești bani, acesta putându-i reinvesti în societate.
Din probele administrate s-a demonstrat existența acestei convenții între părți, iar pentru respectarea principiului echității este normal ca bunul achitând împreună de cei 2 concubini, viitori soți, să fie recunoscut ca făcând parte din patrimoniul comun, în virtutea acestui principiu.
În ce privește depozitele în cuantum de_ lei, deschis la Banca Transilvania și de_ lei, deschis la Banca Românească, în mod greșit instanța a reținut cote diferențiate de ¼ pentru reclamantă și ¾ pentru pârât, cât timp titularul contului era reclamanta, pârâtul fiind doar împuternicit.
A solicitat ca cele două depozite bancare să fie împărțite în cote egale.
A solicitat încuviințarea probei testimoniale pentru a dovedi convenția pe care viitori soți au încheiat-o cu privire la cumpărarea apartamentului ce a devenit domiciliul conjugal în cote de ½, dar și faptul că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea acestuia.
La data de 20.09.2011, intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat.
În motivare, a susținut că veniturile pe care el le-a obținut în timpul căsătoriei au fost de peste 12 ori mai mari decât cele ale apelantei, având în vedere că aceasta a realizat venituri din salarii de 32.308 lei, iar el a realizat venituri în calitate de salariat de 67.057,2 lei și din dividende de 288.054 lei de la . și de 36.225 lei, de la . C.,
Avansul în sumă de 105.000 lei a fost achitat din dividendele repartizate lui, aferente anilor 2005, 2006, iar diferența de 140.000 lei a fost împrumutată de la Banca Transilvania prin contractul de credit nr. 3662/2007, cu durata de 30 ani.
Repartizarea dividendelor pentru fiecare an este prevăzută în actele emise de Adunările Generale ale Acționarilor, sumele ce i-au revenit fiind reflectate în documentele contabile care poartă viza AFP C./DGFP D..
Cu privire la expertiză, a arătat că experții și-au fundamentat rapoartele de expertiză, iar împotriva celor 2 rapoarte de expertiză nu s-au formulat obiecțiuni; imobilul s-a aflat permanent în posesia apelantei, așa încât degradările survenite nu-i sunt imputabile.
Instanța de fond a clarificat și problema ratelor aferente împrumutului la Banca Transilvania, iar în privința apartamentului din C., corect instanța a reținut că el are o contribuție exclusivă, având în vedere caracterul de bun propriu.
Apelanta nu a făcut dovada contribuției la dobândirea apartamentului, recunoscând că anterior căsătoriei a lucrat ca vânzătoare la târgul Marlorex și obținea salariul minim pe economie, și nici dovada convenției în sensul ca apartamentul să devină bun comun.
Relația dintre el și apelantă, anterior căsătoriei a fost o relație de prietenie, nu de concubinaj, relație ce a fost întreruptă o perioadă de 4 luni, din februarie până în mai, exact perioada în care s-a căutat și cumpărat apartamentul, reclamanta nefiind prezentă nici la întocmirea actului la notar.
În privința celor două depozite, cererea de a se acorda apelantei o cotă contributivă egală este inadmisibilă, deoarece cota de contribuție a soților a vizat întreaga masă partajabilă comunitară.
În ședința publică din data de 18.10.2011, instanța a încuviințat proba cu expertiza tehnică pentru evaluarea casei și terenului situate în C., ., proba testimonială cu câte 1 martor pentru fiecare parte și s-a emis adresă către AFP C., pentru a comunica dividendele pe care intimatul pârât G. S. I. le-a încasat de la . C. și de la . C..
În ședința publică din data de 1.11.2011, s-au luat declarații martorilor B. G. și B. N., s-au desemnat ca experți în cauză C. Ș. pentru evaluarea casei și P. I. A. pentru evaluarea terenului la valoarea de circulație.
Prin adresa nr._/31.10.2011, AFP C. a comunicat instanței relațiile solicitate.
La data de 28.11.2011, expertul P. I. A. a depus la dosar raportul de expertiză, stabilind o valoare a terenului din ., de 200.780,32 lei.
Raportul de expertiză specialitatea construcții civile, a fost depus la dosar la data de 05.01.2012, apelanta depunând obiecțiuni la acest raport de expertiză la data de 10.01.2012 și cerere de recuzare a expertului C. Ș., la data de 07.02.2012.
Apelanta a formulat obiecțiuni și la raportul de expertiză întocmit de expert P. I. A..
La dosar s-au depus 2 exemplare în copie din adresele nr. 9/06.02.2012, emisă de ., nr. 266/19.09.2011, emisă de . SRL.
La termenul de judecată din data de 07.02.2012, instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de apelantă la raportul de expertiză specialitatea topografie, iar prin încheierea din data de 21.02.2012, pronunțată în Camera de Consiliu, s-a respins cererea de recuzare formulată de apelantă, ca tardiv formulată.
Intimatul G. S. a depus note de ședință și răspuns la obiecțiuni, la data de 19.02.2012.
Apelanta a depus în ședința din data de 21.02.2012, înscrisuri (filele 115-122) reprezentând oferte de la agențiile imobiliare și anunțuri-mica publicitate.
În ședința din data de 21.02.2012, instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de apelanta-reclamantă la raportul de expertiză specialitatea construcții civile.
Expertul P. I. A. a depus la dosar răspunsul la obiecțiunile formulate la data de 02.03.2012, iar expertul C. Ș. a depus răspunsul la obiecțiunile formulate de aceeași apelantă, la data de 06.03.2012.
În ședința din data de 20.03.2012, instanța a încuviințat cererea formulată de apărătorul apelantei dispunând efectuarea unei expertize tehnice pentru evaluarea apartamentului, nereținută masa partajabilă fiind desemnat ca expert U. E. cu un onorariu de 600 lei.
Intimatul G. S. I. a depus la dosar în data de 16.05.2012 note de ședință și plângere penală, în două exemplare.
Raportul de expertiză a fost depus de experta U. E. la dosar, la data de 13.09.2012.
La data de 02.10.2012, apelanta a depus la dosar un set de înscrisuri (filele 176-186), iar intimatul pârât formulează obiecțiuni la raportul de expertiză, obiecțiuni respinse de către instanța de apel.
La data de 23.10.2012, intimata a depus la dosar un set de înscrisuri ( filele 192-208), conform borderoului anexat.
Ambele părți au depus la dosar concluzii scrise.
Tribunalul D. prin decizia civilă nr.-205 de la 20.11.2012 a admis apelul declarat de reclamanta - pârâtă P. E. C., împotriva sentinței civile nr. 3729/25.02.2011, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu pârâtul G. S. I. și cu intervenientul . C., având ca obiect partaj bunuri comune, a schimbat în parte sentința, sub aspectul evaluării și lotizării construcțiilor reținute la masa partajabilă, a omologat raportul de expertiză tehnică specialitatea construcții civile, întocmit de expert C. Ș. și a atribuit bunurile astfel:
Lotul nr. I, în valoare de 25.519 lei, s-a atribuit reclamantei-pârâte P. E. - C. și se compune din casă de locuit, construită din cărămidă și BCA, acoperită cu tablă și țiglă, compusă din: 4 camere, 2 holuri, o bucătărie, 2 băi, un beci, un garaj, situată în C., .. 19 (fost nr. 27), jud. D. și îmbunătățirile efectuate la aceasta, în valoare totală de 102.086 lei, urmând să plătească cu titlu de sultă pârâtului-reclamant G. S. I., suma de 76.557 lei .
Lotul nr. II, s-a atribuit pârâtului-reclamant G. S. I. și se compune din sultă în suma de 76.557 lei, pe care a primit-o de la reclamanta-pârâtă P. E. - C. .
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul D. a reținut că la constituirea unei societăți comerciale sau în timpul derulării activității ei, unul sau ambii soți pot aduce o valoare patrimonială, ce constituie aport social, ce poate consta în bunuri mobile, imobile, bani, bunuri incorporale-titluri de valoare sau creanțe, dobândite altfel decât prin titluri de valoare asupra cărora soțul trebuie să aibă drept de proprietate.
Materializarea acestui aport social, provenit din bunuri comune sau proprii, o constituie titlurile de valoare, ce sunt bunuri proprii atât în ceea ce privește materialitatea lor, dar și în ceea ce privește bunul incorporal pe care îl conțin și anume dreptul de a solicita dividende.
Titlurile de valoare și bunul incorporal pe care îl conțin sunt mult prea intim legate de persoana deținătorului lor pentru a putea avea un alt caracter decât acela de bun propriu. Ele se emit de către societatea comercială pentru fiecare acționar sau asociat în parte, în nume propriu, indiferent dacă bunurile aduse ca aport sunt coproprietatea unuia sau mai multor asociați sau acționari.
În cauză, s-a reținut că pârâtul G. S. I. este asociat al firmei T. Serv S.R.L, cu o cotă de participare la beneficii de 50 %, încasând în perioada căsătoriei sume de bani reprezentând dividende, conform adresei nr._/31.10.2011, emisă de Administrația Finanțelor Publice D., următoarele sume: în anul 2007 - 107.962 lei, de la . și 40.195 lei, de la S.C. T. Serv SRL, iar în anul 2008 a încasat 44.375 lei, de la . și 25.965 lei, de la S.C. T. Serv SRL.
Încasarea dividendelor în perioada căsătoriei reiese din coroborarea probei testimoniale, cu înscrisul invocat și recunoașterea reclamantei de la interogatoriul luat pârâtului (întrebarea nr. 7) .
S-a avut în vedere și că dividendele astfel încasate reprezintă fructe civile, care prin aplicarea regulii accesiunii, instituită de art. 483 Cod civil, trebuie considerate proprii dacă provin de la un bun propriu, întrucât culegerea fructelor este un drept izvorât din dreptul de proprietate, care pentru a fi complet trebuie să cuprindă și pe acela al dobândirii fructelor.
Prin urmare, sumele astfel încasate de către pârât în perioada căsătoriei au caracterul de bunuri proprii, iar investirea lor în achiziționarea bunurilor comune reprezintă o contribuție proprie la dobândirea acestora.
Sub acest aspect s-a mai avut în vedere și că acest aspect este confirmat de probatoriul administrat, în principal de declarațiile martorilor, ce au afirmat că din sumele astfel încasate s-a achitat avansul de 1 miliard ROL la casa reținută la masa partajabilă și s-au realizat îmbunătățirile la apartament.
De altfel și veniturile realizate din salariu de cele două părți au fost diferite, în sensul că cele încasate de pârât au fost mult mai mari decât cele încasate de reclamantă, ce lucra în calitate de casier la târgul Marlorex și a realizat un salariu la nivelul salariului minim pe economie, o perioadă de aproximativ 2-3 ani, iar ulterior un salariu aproximativ egal cu cel încasat de pârât, aspecte confirmate și de declarațiile martorului D. I., prieten și asociat cu pârâtul la firma la care am făcut referire.
Ca atare, reținând aceste aspecte, Tribunalul a considerat că stabilirea unor cote diferite de contribuție a celor două părți la dobândirea bunurilor comune este corectă, luându-se în considerare de altfel și munca depusă de reclamantă în gospodărie și pentru creșterea minorei rezultată din căsătorie, ce reprezintă de asemenea o contribuție la dobândirea bunurilor comune.
În ceea ce privește apartamentul situat în C., ..72, ., s-a reținut că, potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4729/23.06.2004, a fost achiziționat de pârât la data respectivă, dată ce se situează anterior încheierii căsătoriei, pentru prețul de 1._ ROL.
Pentru ca un bun cumpărat anterior căsătoriei, pe numele unuia din viitori soți să fie considerat bun comun, este necesar să se facă dovada că ambii au contribuit la dobândirea lui și că a existat o convenție în sensul ca acest imobil să devină bun comun la data căsătoriei.
Din probele administrate nu s-a demonstrat vreo contribuție certă a reclamantei la dobândirea apartamentului și nici existența convenției la care am făcut referire.
Pentru a considera astfel, s-a avut în vedere că cele două martore propuse de reclamantă F. Ș. și U. M. au afirmat că anterior căsătoriei aceasta economisise o anumită sumă de bani ce a fost folosită pentru achiziționarea apartamentului, însă nu au putut preciza de unde proveneau sumele respective și nici cuantumul aproximativ al acestora, o atare contribuție fiindu-le relatată chiar de către reclamantă; de altfel, nici aceasta din urmă nu a putut preciza concret ce sumă economisise din salariul său pentru cumpărarea apartamentului respectiv și nici cu ce sumă a fost ajutată în acest sens de mama și sora sa, așa cum invocă, cu atât mai mult cu cât aceasta în perioada 2000-2003 a fost angajată ca vânzătoare, având salariul minim pe economie, după care o perioadă nu a mai avut serviciu, declarația martorei U. M. R., fiind în acest sens.
Ca atare, tribunalul a considerat că în mod corect apartamentul nu a fost introdus la masa partajabilă, fiind considerat ca fiind bun propriu al pârâtului, probele administrate conducând la această concluzie.
În ceea ce privește critica vizând neclarificarea cuantumului sumelor pe care părțile trebuie să le restituie, conform creditului contractat de la Banca Transilvania, s-a reținut că, prin contractul de credit nr. 3662/2007, Banca Transilvania-Sucursala C., a acordat un credit în sumă de 140.000 RON, pârâtului G. S. I., pe o perioadă de 30 ani, garantat printr-o ipotecă asupra terenului intravilan din ., cesiune asupra veniturilor viitoare ale pârâtului și o poliță de viață de 28.000 RON, cesionată în favoarea Băncii, rata lunară fiind de 1050 lei.
Susținerea apelantei în sensul că fiecare din cele două părți trebuia obligată de prima instanță să suporte jumătate din valoarea ratelor, nu poate fi reținută, în condițiile în care, deși este vorba de o datorie comună, ratele aferente creditului respectiv sunt scadente lunar, iar pe de altă parte, prin pronunțarea unei soluții, conform solicitării apelantei s-ar interveni în contractul încheiat de pârât cu instituția bancară, prin modificarea clauzelor acestuia, ceea ce nu este posibil.
Prin urmare și această critică este nefondată, și nu fost reținută.
Sub aspectul criticii vizând reținerea greșită a cotelor de ¼, respectiv ¾ în privința depozitelor bancare de 42.665 lei, respectiv 60.038 lei, tribunalul a reținut că soluția primei instanțe este corectă.
Astfel, dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, se caracterizează prin aceea că aparține nefracționat titularilor codevălmășiei la încetarea stării de comunitate, împărțeala urmând a se face tot prin unicitate de cote, stabilită pentru fiecare soț în raport de contribuția reală a fiecăruia la dobândirea bunurilor și nu prin stabilirea mai multor cote în raport de fiecare bun în parte.
Prin urmare, cum prin încheierea de admitere în principiu s-au stabilit cote de contribuție ale soților la dobândirea bunurilor comune, de ¼ pentru reclamantă și ¾ pentru pârât, acestea se aplică pentru toate bunurile partajabile, inclusiv cele două depozite bancare la care apelanta face referire.
Referitor la motivul de apel vizând supraevaluarea imobilului casă plus teren situat în C., ., Tribunalul a apreciat că este utilă efectuarea unor expertize pentru evaluarea casei și terenului la valoarea de circulație și întocmirea unor propuneri de lotizare.
Astfel, expertiza în specialitatea topografie-cadastru a fost întocmită de expertul P. I. A., rezultând o valoare a terenului - bun comun, de 200.780,32 lei, mai mare decât cea stabilită prin expertiza întocmită în fața instanței de fond, de 196.469 lei, așa încât această expertiză nu va fi omologată, în baza principiului neagravării situației în propria cale de atac, conform art. 296 teza a II-a Cod pr.civilă, urmând a fi păstrată soluția primei instanțe de omologare a raportului de expertiză în specialitatea topografie cadastru, întocmită de expert D. D..
În ce privește expertiza efectuată în apel de către experta C. Ș., s-a reținut că, în urma răspunsului la obiecțiuni, aceasta a stabilit o valoare a construcțiilor-bunuri comune, de 102.076 lei, față de cea de 102.510 lei, stabilită de prima instanță, așa încât această expertiză a fost omologată ca atare.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta P. E. C. (fostă G.) pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 C. pr.civ., raportat la art.339 C. civ. și 357 Cod civl.
În motivarea recursului a arătat că în mod greșit tribunalul a reținut o cota diferențiată, dividendele pe care le-a ridicat intimatul fiind bun comun al soților ce profita familiei.
Numai în ipoteza în care s-ar fi făcut dovada că aportul social a provenit exclusiv din veniturile proprii ale intimatului./dividendele ar fi bunuri proprii ale acestuia, ori societatea comercială s-a constituit din veniturile comune, ambii soți aducând o valoare patrimonială.
Mai mult, la reținerea acestei cote diferențiate, ¾ pentru intimat si ¼ pentru recurentă, instanța de apel dă valoare probatorie adresei nr._/31-10-2011 emisă de Administrația Finanțelor Publice D., din cuprinsul căreia reiese că în anii 2007 și 2008 intimatul a încasat sume de bani de la . a fost achiziționat în martie 2007, iar intimatul a achiziționat dividendele în luna august 2007, respectiv la 5 luni de la achiziționarea imobilului.
Motivarea instanței de apel că la reținerea cotelor diferențiate a fost luată în considerare munca în gospodărie nu este clară dar, mai ales concludentă.
Tribunalul nu arată de ce reține o cotă diferențiată, mai ales că dă valoare muncii în gospodărie recurentei.
Apartamentul situat în C., ..72 a fost dobândit în perioada de concubinaj, când soții locuiau și se gospodăreau împreună.
Existența stării de concubinaj urmată de căsătorie creează o prezumție simplă ca cei 2 concubini au înțeles să cumpere apartamentul respectiv ce urma să devină domiciliu conjugal al lor, ca viitori soți.
A arătat că a invocat în cauză că funcționează teoria dobândirii unui imobil de către concubini, ce urma să devină domiciliu conjugal al acestora, convenție demonstrată cu proba testimoniala. Martora U. M. R. a relatat „știu că din perioada în care eram colegă cu reclamanta că aceasta strânsese niște bani, de ordinul sutelor de milioane pentru că intenționa să-si deschidă o afacere. Știu că acești bani au fost folosiți la cumpărarea apartamentului iar îmbunătățirile au fost efectuate cu banii ambilor soți".
Martora F. Ș. A. a declarat: „înainte cu câteva luni de căsătorie părțile au cumpărat un apartament cu banii pe care aceștia i-au economisit înainte să se cunoască”.
Din depoziția martorei F. S. A., a rezultat și convenția dintre părți în ceea ce privește achiziționarea acestui apartament, pentru a deveni domiciliul lor conjugal „părțile au hotărât să cumpere acest apartament care să constituie căminul lor”, „după căsătorie părțile au locuit în acest apartament”.
Martora B. R., care a relatat ca a asistat personal la o discuție în care părțile i-au spus că s-au înțeles să achiziționeze acest apartament urmând a deveni domiciliu conjugal după căsătorie.
A mai arătat că atât în practica judecătorească, cât și în teoria juridică (C. B.-D. civil. Drepturi reale principale-pag 186, editura Hamangiu 2007) s-a decis că are regim de bun comun și imobilul cumpărat de viitorii soți, pe numele unuia dintre ei, dar cu contribuția celuilalt soț, convenindu-se ca imobilul să devină bun comun la data căsătoriei.
Recurenta a arătat că pentru respectarea principiului echității promovat cu insistență de jurisprudența CEDO, este normal ca bunul care a fost achitat împreună de cei doi 2 concubini, viitori soți, să fie recunoscut ca făcând parte din patrimoniul comun, în virtutea acestui principiu.
Apreciază că instanța avea obligația instituită de art. 261 C.pr. civ., să motiveze de ce înlătură depozițiile martorelor U. M. R., F. Ș. A. si a martorei B. R. care a perceput nemijlocit convenția celor 2 concubini.
Din probe a reieșit existența acestei înțelegeri a celor 2 părți, precum si cota egală de dobândire a bunului respectiv.
Nu era nevoie să se arate suma de bani ce a reprezentat contribuția recurentei, pentru că în situația cumpărării de către concubini a unui apartament e necesară numai dovada convenției și a cotei în care urma să devină proprietar fiecare.
Din perspectiva art. 312 C. pr. civ., instanța nu a intrat în soluționarea fondului cauzei, lăsând nesoluționată problema datoriei comune a soților.
Potrivit art.357 C.civil „în cadrul lichidării comunității, se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor”.
Împrumutul către banca reprezintă o datorie comună a soților și instanța avea această obligație de a rezolva și această problemă a datoriilor comune ale soților.
Este nelegală analiza secvențială a instanței, care rezolvă doar problema activului patrimonial al celor 2 soți, lăsând nesoluționat pasivul patrimonial.
Este nefiresc să împarți bunurile dobândite prin credit bancar și să susții că împrumutul, datorie comună, nu poate fi împărțit.
Dacă ar merge pe raționamentul instanței ar însemna că nici activul patrimonial să nu poată fi împărțit pentru că banii cu care s-a dobândit nu sunt banii celor 2 părți, ci ai băncii.
Chiar și pe același raționament al instanței e de observat că ratele au un caracter cert, fiind stabilită rata scadenței pentru fiecare rată prin contractul de împrumut, mai precis prin anexa la acesta în care se arată succesiunea în timp a ratelor de rambursare.
Față de faptul că în timpul judecării apelului anumite rate au devenit scadente, a formulat o cerere și de împărțire a acestor rate, cerere asupra căreia instanța nu s-a pronunțat.
Astfel, a arătat că acest credit bancar este contractat pe numele intimatului, iar din ianuarie 2012 acesta nu a mai achitat ratele către bancă, aceste rate fiind achitate de recurentă, existând pericolul ca imobilul, ce i-a fost atribuit de instanță acesteia, să fie scos la licitație pentru neplata ratelor, fiind un credit ipotecar și a solicitat ca din sulta datorată de recurentă, raportat la cota reținută de instanță, să fie scăzută contravaloarea celor 9 rate achitate de aceasta în perioada septembrie 2012, în cuantum de_ lei.
Oricum, soluția prin care imobilul a fost atribuit recurentei, ratele urmând a fi achitate de intimat este o soluție nepractică, întrucât exista pericolul ca intimatul sa nu achite ratele, iar imobilul să fie scos la licitație, fiind un contract de credit cu ipotecă asupra imobilului.
In soluția aleasă de instanța, pentru a nu pierde imobilul, singura soluție ar fi ca recurenta să achite ratele, iar apoi să-1 acționeze pe intimat în judecată pentru recuperarea acestora, fapt întâmplat pe parcursul procesului.
Nesoluționarea cererii lor de împărțire a datoriei comune echivalează cu o necercetare a fondului și pentru nerespectarea dublului grad de jurisdicție și a dreptului la un proces echitabil, a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea cu trimitere la instanța de apel pentru a rezolva aceasta problemă a datoriilor comune.
În subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei tribunalului, în sensul de a retine o cota de contribuție egală, de ½ la dobândirea patrimoniului comun, apartamentul ca bun comun, sau măcar de a dispune împărțirea datoriei comune potrivit cotelor de contribuție reținute de instanță.
Recursul este nefondat.
Examinând decizia prin prisma criticilor invocate și a apărărilor formulate și potrivit art.304 pct.1-9 C.pr.civ., Curtea constată că nu subzistă motive de casare sau modificare din cele expres și limitativ prevăzute de textul legal menționat.
Astfel, nu sunt întemeiate criticile din primul motiv de recurs, care privesc reținerea unei cote diferențate de ¾ pentru intimat si ¼ pentru recurentă, și că dividendele pe care le-a ridicat intimatul reprezintă bun comun al soților ce profita familiei, . în condițiile în care instanțele au reținut judicios că materializarea aportului social, provenit din bunuri comune sau proprii, o constituie titlurile de valoare, care reprezintă bunuri proprii atât în ceea ce privește materialitatea lor, cât și în ceea ce privește bunul incorporal pe care îl conțin, respectiv dreptul de a solicita dividende.
În acest sens, se reține că bunurile constituite ca aport devin proprietatea societății, în lipsa unei convenții contrare, iar asociații nu creditează societatea cu sumele constituite ca aport, ci transferă, cu titlu definitiv si irevocabil, drepturi al căror titular devine societatea, astfel că în temeiul calității lor de asociați, ei devin titularii unui drept de creanță care le permite sa primească dividende si sa participe la rezultatul lichidării.
De asemenea, instanțele au reținut corect că dividendele încasate reprezintă fructe civile și au făcut aplicarea regulii accesiunii, instituită prin art.463 C.civ., potrivit căruia trebuie considerate proprii dacă provin de la un bun propriu, așa încât raționamentul avut în vedere de către cele două instanțe nu s-a întemeiat numai pe adresa nr._/31.10.2011 emisă de Administrația Finanțelor Publice D., iar datele pe care aceasta le conține au fost coroborate cu restul probelor administrate în cauză, inclusiv data la care a fost înființată și înregistrată ..
Nici criticile din cel de al doilea motiv de recurs nu pot fi primite, în condițiile în care instanțele au reținut corect cu privire la apartament că nu poate fi reținut la masa partajabilă, nefăcându-se dovada contribuției celeilalte părți pentru achiziționarea acestui bun și nici a convenției părților în sensul că acesta să devină bun comun.
Cu atât mai mult, instanțele au arătat motivele pentru care au înlăturat depozițiile martorelor U. M. R. și F. Ș. A., reținând irelevanța acestora cu privire la contribuția recurentei reclamante la dobândirea apartamentului și în ceea ce privește convenția părților asupra regimului juridic al acestui bun.
De altfel, aceste critici nici nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.1-9 C.pr.civ., în condițiile în care privesc „aprecierea eronată a probelor administrate”, iar pct.11 al art.304 a fost abrogat prin art.I pct.112 din O.U.G. nr.138/2000( publicată în M.Of. nr.479/2 octombrie 2000) aprobată prin Legea nr.219/2005(publicată în M.Of. nr.609/14 iulie 2005), care avea următorul conținut: „când hotărârea se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate”.
Este adevărat că în jurisprudență și doctrină a fost statuată regula conform căreia are regim de bun comun și imobilul cumpărat de viitorii soți, pe numele unuia dintre ei, cu contribuția celuilalt soț, dacă s-a convenit ca imobilul să devină bun comun la data căsătoriei, or în speță potrivit materialului probator administrat în cauză, nu s-a făcut dovada contribuției efective a celuilalt soț și nici a convenției părților în sensul celor menționate.
Nici criticile cuprinse în ultimul motiv de recurs nu sunt întemeiate, neputându-se reține nesoluționarea fondului cauzei în ceea ce privește chestiunea litigioasă a datoriei comune a soților, pentru a se putea face aplicarea în cauză a art.312 alin.3 și alin.5 C.pr.civ., anterior.
În acest sens, instanța a avut în vedere pe de o parte împrejurarea că imobilul casă de locuit a fost atribuit în lotul recurentei reclamante pârâte și pentru echilibrarea valorică a loturilor aceasta a fost obligată la plata sultei de 76 557 lei către intimatul pârât reclamant, iar pe de altă parte faptul că prin stabilirea altor modalități de plată a ratelor ar fi fost afectat grav acordul de voință al părților contractante, așa cu prevede art.969 Cod civil anterior, potrivit căruia: “Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante” (respectiv art.1270 Cod civil în vigoare (1) „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.(2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege”).
De asemenea, cu privire la cererea de împărțire a acestor rate făcută în apel, se reține că potrivit art.294 C.pr.civ., anterior „în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi”, astfel că nu sunt întemeiate nici asemenea critici, neputându-se face nici aplicarea în cauză a cazurilor de excepție de la regula institută de primul alin. din articolul menționat.
Nici celelalte critici nu pot fi primite și nici nu se pot încadra în ipotezele care constituie motive de ordine publică și care potrivit art.306 alin.2 C.pr.civ., anterior pot fi invocate din oficiu și puse în dezbaterea părților, astfel că în temeiul art.312 C.pr.civ., anterior recursul se privește ca nefondat și se va respinge, menținându-se soluția pronunțată ca legală și temeinică.
În temeiul art.274 C.pr.civ., anterior recurenta reclamantă pârâtă, aflată în culpă procesuală, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în recurs către intimatul pârât reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta reclamantă P. (G.) E. C., împotriva deciziei civile nr.205 din data de 20.11.2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât G. S. I. și intimata intervenientă . C..
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul-pârât G. S. I..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2013.
Președinte, F. D. | Judecător, I. V. | Judecător, M. L. |
Grefier, N. D. |
25.03.2013
Red.jud.M.L.
2 ex/AS
j.a.C.C.
M.G.
j.f.L.P.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 6811/2013.... → |
|---|
