Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 597/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 597/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 597/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 597
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE TANIA ȚAPURIN
Judecător D. S.
Judecător M. P.
Grefier A. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta N. D. I. împotriva deciziei civile nr. 142 din 18 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția pentru Minori și Familie, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. S..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta pârâtă N. D. I. reprezentată de avocat C. C. și intimatul reclamant R. S. reprezentat de avocat T. N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Apărătorul recurentei pârâte a solicitat proba cu înscrisuri pentru a dovedi starea de fapt constând în depunerea unor declarații extrajudiciare.
Avocat T. N., pentru intimatul reclamant R. S., a lăsat la aprecierea instanței cu privire la proba solicitată.
Instanța, în raport de dispozițiile art. 305 Cod procedură civilă a încuviințat proba cu înscrisuri.
Recurenta pârâtă, prin apărător, a depus șapte declarații extrajudiciare.
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat C. C., pentru recurenta pârâtă Ngreț D. I., a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul de a se omologa varianta I a raportului de expertiză astfel ca imobilul din Predești să fie atribuit în întregime pârâtei. Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
S-a susținut că reclamantul are unde să locuiască și are posibilități să-și edifice oricând o altă casă.
A arătat că acesta locuiește în imobilul moștenit de la părinți, frații acestuia au case și terenuri în proprietate și au înțeles să renunțe la moștenirea părinților, astfel că reclamantul este singurul moștenitor acceptant care a locuit după decesul părinților în acest imobil și care s-a ocupat de întreținerea acestuia.
Mai mult, reclamantul a cumpărat un teren lângă proprietatea unuia dintre frați, l-a îngrădit și a depozitat pe acesta materiale de construcții, intenționând să-și construiască acolo o casă după soluționarea prezentului dosar.
S-a mai arătat că reclamantul este o persoană violentă fizic și verbal, atât față de pârâtă cât și față de fiica lor minoră.
Avocat T. N., pentru intimatul reclamant R. S., a pus concluzii de respingere a recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei recurate, cu cheltuieli de judecată. A depus în susținere concluzii scrise.
Apărătorul intimatului reclamant a susținut că ieșirea din indiviziune în varianta a II-a a raportului de expertiză respectă dispozițiile prevăzute de art. 741 Cod civil.
S-a mai precizat că nu poate fi reținută susținerea recurentei cum că reclamantul nu ar avea nevoie de imobil pe motiv că este moștenitor exclusiv al mamei sale. Din declarația martorei P. Nicolița rezultă că reclamantul mai are trei frați care ar putea ridica pretenții la casa părintească iar în locuința respectivă locuiește tatăl reclamantului, astfel cum rezultă din adeverința depusă la dosarul de fond.
De asemenea, afirmația că intimatul este o persoană violentă nu a fost dovedită.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 3070/28.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul R. S., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Individual de Avocatură T. N., în contradictoriu cu pârâta N. D. I..
S-a admis cererea reconvențională precizată formulată de pârâtă.
S-a constatat că părțile au dobândit pe perioada concubinajului, în cote egale și în indiviziune, un imobil compus din 2 camere și hol situat în ., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1946/1996, imobil la care, după căsătorie, au efectuat o . îmbunătățiri, reținute prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
S-a confirmat raportul de expertiză efectuat în cauză de expert C. S. și dispune ieșirea din indiviziune a părților prin atribuirea bunurilor conform variantei a II a raportului, astfel:
Lotul nr. 1 a revenit pârâtei, care a primit următoarele bunuri: teren intravilan în suprafață de 507 mp cu l=20,7 la . S-asfalt cu intrare pe aici și L în adâncime de 24,5 ml cu vecinătățile: N-R. S., E-S. I., S-șosea județeană C.-Vânju M., V –G. Fima-4360 lei, casa C 1 în suprafață utilă de 26 mp-5260 lei, fântână-1000 lei.
Total valoare lot=9.620 lei.
Lotul nr. 2 a revenit reclamantului, care a primit următoarele bunuri: teren intravilan în suprafață de 853 mp cu l=20,7 mp la drumul comunal de la N cu intrare pe aici și L în adâncime de 41,20 ml cu vecinătățile: N-drum comunal, E-S. I., S-N. D. I., V –G. Fima-7340 lei, construcții C2, pătul în suprafață de 12,60 mp(6mx2,10 m)-670 lei, șopron+palancă în suprafață de 20,40 mp și, respectiv, 20,90 mp-1610 lei, fântână-1000 lei.
Total valoare lot=9.620 lei.
A fost obligat reclamantul la plata către stat a sumei de 651 lei, reprezentând cheltuieli judiciare de care acesta a fost scutit, în baza OUG 51/2008, la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
A fost obligată pârâta la plata către stat a sumei de 651 lei, reprezentând cheltuieli judiciare de care aceasta a fost scutită, în baza OUG 51/2008, la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14.01.2010, sub nr._, pe rolul Judecătoriei C., reclamantul R. S. a chemat în judecată pe pârâta N. D. I., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună partajarea bunurilor dobândite de părți, pe perioada căsătoriei, în cote de ½ pentru fiecare.
În motivare, reclamantul a arătat că părțile s-au căsătorit la data de 20.06.1998, prin sentința civilă nr._/2008 a Judecătoriei C. fiind desfăcută căsătoria, pe perioada concubinajului și, ulterior, a căsătoriei fiind dobândite următoarele bunuri: un imobil compus din 2 camere și hol situat în ., un teren în suprafață de 1360 m.p., conform contractului nr. 1946/1996, o fântână din tuburi de ciment, precum și următoarele îmbunătățiri aduse la imobil: refăcut acoperiș (schimbat căpriori, montat țiglă nouă în procent de 80% prin înlocuirea celei vechi), schimbat tocăria și uși, cu excepția a două uși, precum și ferestrele la întregul imobil, vopsit tocărie, pardosit imobilului cu ciment, introdus curent electric în imobil, adăugat o cameră la cele existente, din paiantă, cu acoperiș de țiglă, ridicat o construcție din beton, cu fundație din beton, acoperită cu plăci de azbociment, formată dintr-o cameră, despărțită în două printr-un perete de lemn, cu destinația de magazie și pătul, prevăzută în față cu o palancă, cu lățimea de 5 m și lungimea de 6 m, precum și cu coteț de porci, o altă fântână, cu tuburi de ciment, amplasată în grădina imobilului, 2 garduri care împrejmuiesc gospodăria pe două laturi, pe exterior, din scândură, două garduri din scândură în interiorul gospodăriei care separă curtea imobilului de grădină, susținute pe spalieri din beton, toate gardurile fiind prevăzute cu 3 porți din lemn; materiale de construcție: 4 roabe de piatră, 5 m.c de scândură, 4 roabe nisip, aproximativ 20 piloni beton, 300 bare de fier cu lungimea de 1 m, 2 butoaie din tablă umplute cu 80 saci ciment, 4 mc lemn salcâm pentru construcție.
A precizat reclamantul că imobilul mai sus menționat a fost dobândit pe perioada concubinajului părților, la acel moment, el fiind singurul care realiza venituri, din acest motiv, solicitând a se reține în favoarea sa o cotă de 90%, iar pentru pârâtă de 10%.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 36 alin. 2 C.Fam.
La dosar, reclamantul a depus următoarele înscrisuri, în copie: contract de vânzare-cumpărare nr. 1946/1996, sentința civilă nr._/2008 a Judecătoriei C..
La data de 09.02.2010, pârâta a formulat cerere reconvențională, solicitând partajarea imobilului compus din teren în suprafață de 1360 m.p. și casă cu 2 camere și hol, situat în ., cu următoarele vecinătăți: la N-DS 343, la E-S. C., la V-G. M., la S-drum comunal, în cote de 75% pentru ea și 25 % pentru reclamant, cu motivarea că imobilul a fost achiziționat anterior căsătoriei părților cu suma de 2.500.000 lei vechi, din care părțile au contribuit, în cote egale, cu suma de 1.700.000 lei, obținută din activități prestate în construcții, în agricultură și discotecă, restul de 800.000 lei fiindu-i dați, cu titlu de dar manual, de către tatăl său, acesta înțelegând să o gratifice numai pe ea.
S-a mai precizat de pârâtă că tatăl și mama sa au contribuit financiar la realizarea îmbunătățirilor la imobil, asigurând transportul materialelor de construcție și plata acestora, participând alături de ea și cu munca fizică.
Pârâta a infirmat existența îmbunătățirilor la imobil menționate de reclamant în cererea sa, precum și a materialelor de construcție, confirmând existența doar a 2 butoaie de tablă de 220 l și a unei grămezi de lemne, făcând precizarea că, după despărțirea în fapt a părților, reclamantul și-a însușit multe din bunurile comune, inclusiv materialele de construcție menționate în cererea acestuia.
A depus la dosar, în copie, încheierea din data de 02.02.2010 a Judecătoriei C., proces verbal din data de 09.10.2008
La termenul de judecată din 09.02.2010, instanța a calificat obiectul cererii ca fiind ,,ieșire din indiviziune”, dat fiind faptul că în actul de vânzare-cumpărare privind imobilul în litigiu părțile au stabilit cote egale asupra acestuia, părțile fiind de acord cu calificarea făcută de instanță.
La data de 23.03.2010, pârâta a depus la dosar precizare la cererea reconvențională, solicitând ieșirea din indiviziune a părților cu privire la imobilul în litigiu și a fântânii cumpărate odată cu imobilul, în cote egale, precum și atribuirea imobilului în lotul său, motivând că minora din căsătorie i-a fost încredințată ei, locuind în imobil împreună cu aceasta.
Pârâta a arătat că pe perioada căsătoriei cu reclamantul au fost realizate următoarele îmbunătățiri la imobil: s-a schimbat tocăria la 4 ferestre mici, s-a vopsit tocăria, s-a pardosit imobilul cu ciment, s-a construit o fântână, un pătul cu fundație, din lănteți acoperit cu plăci de azbociment, s-a ridicat o palancă formată din 4 piloni acoperită cu plăci de azbociment, s-a reparat gardul din scândură ce împrejmuiește imobilul, solicitând ieșirea din indiviziune asupra acestora tot în cote egale.
Prin precizarea la acțiune depusă la data de 11.05.2010, reclamantul a solicitat și el ieșirea din indiviziune a părților asupra imobilului în litigiu și a îmbunătățirilor aduse acestuia în cote de ½ pentru fiecare, evaluând întreaga masă partajabilă la suma de 500 lei.
În suplimentarea probatoriilor, instanța a încuviințat, la cererea părților, proba testimonială cu câte 2 martori, de fiecare și proba cu interogatoriu.
La termenul de judecată din 15.06.2010, pârâta a învederat instanței că este de acord cu partajarea imobilului dobândit împreună cu reclamantul, cu toate îmbunătățirile ce se vor constata de expert la fața locului, fiindu-i luată o declarație scrisă în acest sens.
Prin încheierea de ședință de la acea dată, instanța a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea evaluări imobiliare, pentru evaluarea imobilului în litigiu, împreună cu anexele și îmbunătățirile aferente ce vor fi constatate de expert la fața locului, urmând a lotiza bunurile în cote de ½ pentru fiecare, părțile fiind de acord cu proba dispusă de instanță, stabilindu-se un onorariu de 700 lei, în sarcina ambelor părți.
În cauză, au fost audiați martorii P. Nicolița, pentru reclamant, iar, pentru pârâtă, C. M., părțile renunțând la audierea celui de-al doilea martor încuviințat.
Instanța a luat și interogatorii părților, la cererea acestora.
În cauză s-au formulat cereri de ajutor public judiciar de ambele părți, fiind admise, fiecare parte fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru de câte 301 lei și de plata onorariului pentru expertiză, în sumă de câte 350 lei, de fiecare.
Raportul de expertiză dispus în cauză a fost efectuat de expert Ț. E., fiind depus la data de 09.12.2010.
Ambele părți au formulat obiecțiuni la acest raport, reclamantul invocând faptul că expertul a subevaluat bunurile în litigiu, iar pârâta arătând că expertul nu a evaluat toate bunurile.
Instanța a încuviințat obiecțiunile părților, dispunând efectuarea unei adrese către expert pentru a răspunde la ele.
La data de 04.03.2011, s-a depus răspunsul la obiecțiuni, expertul menținându-și concluziile formulate inițial.
Având în vedere răspunsul la obiecțiuni, reclamantul a solicitat efectuarea unei contraexpertize în cauză, solicitare încuviințată de instanță, fiind desemnat un nou expert, în persoana lui B. C. O..
Urmare a faptului că, în ciuda repetatelor adrese efectuate de instanță în vederea întocmirii raportului de expertiză, expertul desemnat nu și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa, instanța, la solicitarea părților, a dispus înlocuirea acestuia cu expertul C. S..
Noul raport a fost depus la dosar la data de 16.01.2012, expertul propunând 4 variante de lotizare.
Și față de acest raport s-au formulat obiecțiuni de reclamant, acesta fiind nemulțumit de modalitatea de evaluare a bunurilor, apreciindu-le ca subevaluate, obiecțiunile fiind respinse de instanță, ca neîntemeiate.
Instanța de fond a constatat că, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1946/1996, părțile au dobândit, pe perioada concubinajului, un imobil compus din suprafața de 1360 mp și o casă cu 2 camere și hol, din paiente, acoperită cu țiglă și coceni, imobilul fiind situat în ., în cuprinsul contractului făcându-se mențiunea că imobilul este dobândit de părți, în cote egale și în indiviziune.
Prin răspunsurile la interogatoriu și proba testimonială administrată s-a făcut dovada că, după căsătorie, părțile au adus o . îmbunătățiri la acest imobil, ambele părți solicitând ca expertul ce va fi desemnat în cauză, în vederea evaluării și lotizării imobilului bun coachizit, să aibă în vedere toate îmbunătățirile ce vor fi constatate la fața locului.
Cu ocazia efectuării contraexpertizei dispuse în cauză, expertul C. S. a constatat că, pe terenul în litigiu, părțile au mai construit un pătul, un șopron și 2 fântâni, imobilul casă fiind evaluat cu toate îmbunătățirile constatate la fața locului.
Părțile nu au formulat obiecțiuni cu privire la îmbunătățirile reținute în raportul de expertiză.
Având în vedere dispozițiile art. 728 C.civ., potrivit cu care „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”, instanța a pronunțat soluția admiterii acțiunii precizate și a cererii reconvenționale precizate și a constatat că părțile au dobândit, pe perioada concubinajului, în cote egale și în indiviziune, un imobil compus din 2 camere și hol situat în ., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1946/1996, imobil la care, după căsătorie, au efectuat o . îmbunătățiri reținute prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert C. S., raport ce a fost confirmat de instanță.
În ceea ce privește modalitatea de atribuire a bunurilor, instanța de fond s-a oprit asupra variantei a II-a a acestui raport, având în vedere că nici una din părți nu are posibilitatea de a-și procura o altă locuință, în această variantă, ambele părți dobândind bunuri de aceeași natură și valoare, fiind respectate, astfel, principiile instituite de disp. art. 746 C.civ.
În temeiul dispozițiilor art. 18, coroborate cu art. 502 din O.G. 51/2008, republicată, instanța de fond a obligat părțile la plata către stat a sumelor de câte 651 lei, de fiecare, la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sumele reprezentând cheltuieli judiciare de care acestea au fost scutite, în baza aceluiași act normativ.
Împotriva sentinței civile nr. 3070/28.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a formulat apel pârâta N. D. I., motivând că instanța de fond a apreciat greșit atunci când a omologat raportul de expertiză în varianta a II-a, situația descrisă de reclamant și luată ca atare de către instanța de fond nu corespunde realității întrucât pe de o parte, reclamantul are unde să locuiască (locuința fiind moștenită de la părinții săi), iar pe de altă parte reclamantul fiind o persoană deosebit de violentă este imposibilă o conviețuire în apropierea acestuia.
Prin decizia nr.142 din 18 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a respins apelul formulat de apelanta-pârâta N. D. I., împotriva sentinței civil nr. 3070/28.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. S., având ca obiect partaj bunuri comune.
S-a reținut că instanța de fond a apreciat corect și a aplicat just principiile instituite de art. 746 C.Civ, bunurile reținute ca fiind bunuri comune fiind ușor partajabile în natură, valoarea loturilor este egală, evitându-se astfel plata sultei de către vreuna dintre părți.
Nu s-au făcut dovezi nici în fața instanței de fond și nici în apel că reclamantul sau pârâta ar avea reale posibilități de achiziționare a altei locuințe (ceea ce presupune în primul rând teren), nefiind dovedită nici susținerea apelantei referitoare la violența reclamantului-intimat.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta N. D. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat că în realitate reclamantul are unde să locuiască și are posibilități să-și edifice oricând o altă casă.
Astfel, acesta locuiește în imobilul moștenit de la părinți situat în localitatea Predești, județul D.. Acest imobil este foarte spațios, are 6 camere și este bine întreținut. Frații reclamantului au toți case și terenuri proprietatea lor și au înțeles să renunțe la moștenirea părinților.
Frații săi nu l-au deranjat niciodată în posesie, au fost și sunt deacord ca reclamantul să locuiască în acest imobil, ei neavând nicio pretenție la moștenirea părinților neacceptând moștenirea în termenul legal, singurul moștenitor acceptant fiind reclamantul care a locuit după decesul părinților în imobilul acestora și s-a ocupat de întreținerea acestuia.
Mai mult reclamantul a cumpărat un teren chiar lângă proprietatea unuia dinte frați, l-a îngrădit și a depozitat pe acesta materialele de construcții ( care erau bunuri comune și pe care le-a sustras astfel încât să nu poată fi incluse în masa partajabilă) intenționând să-și construiască acolo o casă dar după soluționarea acestui dosar.
A menționat că reclamantul este foarte violent fizic și verbal, atât față de pârâtă cât și față de fiica lor minoră. Le-a amenințat și le amenință tot timpul că le ia casa și le lasă pe drumuri, le-a bătut, le-a izgonit, le amenință că le omoară..
Este de notorietate în . foarte violent, că tot timpul este în stare de ebrietate și este implicat mereu în scandaluri.
S-a solicitat admitere recursul modificarea în totalitate a hotărârii în sensul de a omologa raportul de expertiză în varianta I, respectiv de a dispune ieșirea din indiviziune
a părților prin atribuirea bunurilor conform variantei I astfel încât să-i fie atribuit în întregime pârâtei imobilul teren și casă situat în localitatea Predești, județul D..
Intimatul depune la dosar concluzii scrise solicitând respingerea recursului.
Curtea constată a fi nefondat recursul pentru următoarele considerente;
Potrivit disp.art.673 9 Cod pr.civilă, la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama după caz de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, etc., disp.art.673 5 alin.2Cod pr.civilă, instituind regula împărțirii în natură a bunurilor supuse partajării.
Curtea constată astfel că atribuirea bunurilor potrivit variantei a doua a raportului de expertiză, în care loturile sunt egale ca valoare, fără să fie necesar a se întregi printr-o sumă de bani, bunurile fiind partajate în natură, respectă această regulă a împărțirii în natură a bunurilor.
Aspectele invocate de recurentă în motivele de recurs nu justifică atribuirea întregului imobil compus din teren și casă de locuit întrucât potrivit disp.art.673 10 alin.1 Cod pr.civilă numai în situația în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, s-ar justifica atribuirea întregului bun uneia dintre părți, dispoziții care nu sunt însă incidente în cauză.
Sunt considerentele pentru care Curtea în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod pr.civilă respinge recursul formulat ca nefondat.
În raport de disp.art.274 alin.1Cod pr.civilă se vor acorda intimatului cheltuielile de judecată efectuate în recurs, reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta N. D. I., împotriva deciziei civile nr. 142 din 18 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._ /2012, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. S..
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant R. S..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Ianuarie 2013.
Președinte, T. Ț. | Judecător, D. S. | Judecător, M. P. |
Grefier, A. C. |
Red.jud.M.P./13.02.2013
Tehn.MD/2 ex.
j.a.A.M.V.
j.f. C.C.
M.G.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
