Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 46/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 46/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 2895/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 46/2015
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015
Completul compus din:
Președinte G. P.
Judecător C. P.
Judecător E. G.
Grefier C. A.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de către recurenții N. P. și N. E. împotriva deciziei civile nr. 84/4.02.2014 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta N. E. și intimatul V. G., lipsă fiind recurentul N. P..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la al doilea termen de judecată.
Interpelată, recurenta N. E. arată că se apără singură, nu mai are apărător.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța pune în discuția părților nulitatea recursului, invocată, din oficiu, la termenul de judecată din data de 16.12.2014, având în vedere că motivele de recurs nu se încadrează în prevederile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă.
Recurenta insistă să depună la dosar o . înscrisuri, respectiv plan de partaj, autorizație nr. 202/1981, contract de vânzare cumpărare nr. 9867/1986, titlu de proprietate din 30.03.1998 emis pe numele N. C P.,, fișă nr. 3742 cu suprafețe de teren, procura dată de D. V. recurentei N. E., într-un exemplar. Lasă la aprecierea instanței soluția asupra excepției.
Intimatul V. G. arată că recursul este nul, nu este motivat conform legii.
Declarându-se dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției. În cazul în care se va trece peste această excepție, instanța pune în vedere părților că se vor comunica înscrisurile depuse azi la dosar.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 9740/25.06.2013 Judecătoria Iași dispune:
Respinge plângerea formulată de petentul V. G., domiciliat în Iași, .. 67, jud. Iași, în contradictoriu cu intimații N. P. și E., domiciliați în Iași, .. 71, împotriva încheierii nr._ din 4.12.2012 data de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara Iași in dosarul nr._/2012, ca neîntemeiată. Respinge cererile privind cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond reține următoarele:
În fapt, prin încheierea nr._ dată la 1.11.2012 în dosarul cu același număr al OCPI Iași, s-a dispus admiterea cererii cu privire la imobilul cu nr. cadastral_, înscris in cartea funciară nr._ UAT Iași având proprietarii V. G. in cota de 1/1 de sub B1. S-a dispus notarea certificatului in dosar nr._/245/2012 din care rezultă că pe rolul instanței se află înregistrată cererea de chemare in judecată ce formează obiectul dosarului nr._/245/2012 având ca obiect acțiune confesorie - drept de superficie, obligația de a face, acțiune formulată de reclamantul Niculită P., Niculită E. in contradictoriu cu pârâtul V. G. sub B3 din cartea funciară_ UAT Iași.
Prin încheierea nr._ din 6.11.2012 dată în dosarul cu același număr, a fost admisa cererea cu privire la imobilul cu nr. cadastral_, înscris in cartea funciară_ provenita din cartea funciara de pe hârtie cu numărul_, având proprietarii Niculita E. in cota de 1/1 de sub B2, Niculita P. in cota de 1/1 de sub B2. S-a dispus radierea poziției 3 din partea B in baza actului act administrativ nr. cerere din data de 2.11.2012 sub B3 din cartea funciara nr._. S-a dispus înscrierea îndreptării erorii materiale înscrise in cartea funciara nr._ in sensul menționării ca in baza referatului emis de Serviciul de Cadastru Iași se notează sentința civila nr._ din dosar nr._/245/2007 din 27.10.2009 emisa de Judecătoria Iași, decizia civilă nr. 572 din 2010 din dosar nr._/245/2007 emisa de Curtea de Apel Iași, decizia civila nr. 2589/2008 din dosar nr._/245/2007 emisa de Tribunalul Iași, raport de expertiza, decizie nr. 77 din 2012 din dosar nr._/245/2007 emisa de Tribunalul Iași prin care N. P. este obligat să lase in deplina proprietate și liniștită posesie reclamanților V. G. și D. V., terenul in suprafața de 266 mp conform raportului de expertiză numai pentru numărul cadastral_ sub B4 din Cartea Funciara_.
Împotriva acestei încheieri petentul a formulat cerere de reexaminare prin care a solicitat anularea cărții funciare nr. 141 252 in baza contractului de vânzare cumpărare nr. 9867/1986 si a schiței din contract.
Prin încheierea nr._ din 4.12.2012 a fost respinsa cererea de reexaminare formulata de petent motivat de faptul că în cadrul procedurii de reexaminare nu se poate proceda la rectificarea înscrierilor din cartea funciară iar pentru efectuarea înscrierilor solicitate de petent este necesară depunerea unei cereri la BCPI insolită de înscrisurile justificative.
În drept, instanța reține că, potrivit art. 71 ind. 1 al. 5 din ORDINUL nr. 633 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, cererea de reexaminare se soluționează numai în baza actelor anexate cererii inițiale. Pentru soluționarea cererii de reexaminare nu se poate emite referat de completare. La art. 73 al. 2 se arată că cel care a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi, prin căile de atac exercitate cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului.
Încheierea împotriva căreia s-a formulat cerere de reexaminare a fost pronunțată la solicitarea Judecătoriei Iași, raportat la pronunțarea hotărârilor din dosarul nr._/245/2007, în baza dispozițiilor art. 47 al. 5 raportat la art. 48 al. 4 din Legea nr. 7 din 1996, art. 91 din Ordinul nr. 633/2006, conform cărora hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă ce poartă mențiunea "conform cu originalul" se comunică de îndată, din oficiu, biroului teritorial de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului, în vederea efectuării înscrierilor dispuse privitoare la drepturile reale tabulare, actele și faptele juridice, precum și la oricare raporturi juridice supuse publicității, referitoare la imobilele înscrise în cartea funciară. De asemenea, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă referitoare la un bun imobil se va nota în cartea funciară, la cerere sau din oficiu.
La art. 92 se arată că pentru înscrierea în cartea funciară a drepturilor reale modificate, constituite, transmise sau pentru radierea drepturilor reale stinse ca urmare a hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, precum și pentru înscrierea altor acte sau fapte juridice, așa cum rezultă din hotărâre, persoana interesată va depune copia legalizată a hotărârii judecătorești cu mențiunea că este irevocabilă, precum și dovada achitării tarifelor.
Prin urmare, petentul nu poate solicita pe calea reexaminării sau a plângerii împotriva încheierii prin care s-a soluționat cererea de reexaminare a se avea in vedere alte aspecte decât cele care s-au avut în vedere la înscriere. Astfel nulitatea cărții funciare, rectificarea cărții funciare, notarea altor litigii, se pot solicita pe cale separată, conform dispozițiilor legale incidente, cu achitarea tarifelor impuse de lege.
În consecință, având în vedere cele reținute anterior, instanța apreciază ca acțiunea formulata de petent este neîntemeiata.
Instanța va respinge cererile privind cheltuieli de judecată motivat de faptul că petentul a căzut în pretenții iar intimații nu au dovedit că ar fi suportat cheltuieli cu derularea prezentului proces.”
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs( calificat ca fiind apel prin încheierea de ședință din 4 decembrie 2013) V. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr . 84/ 4 februarie 2014, Tribunalul Iași decide:
Admite apelul declarat de petentul V. G. împotriva sentinței civile nr. 9740/25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Iași,sentință pe care o schimbă în tot în sensul că: Admite în parte plângerea formulată de petentul V. G. în contradictoriu cu intimații N. P. și N. E. și, în consecință:
Anulează încheierea nr._/04.12.2012 a O.C.P.I. Iași .Admite cererea de reexaminare formulată de petentul V. G. împotriva încheierii nr._/06.11.2012 a O.C.P.I. Iași ,încheiere pe care o anulează în parte, în ce privește dispoziția relativă la îndreptarea erorii materiale din cuprinsul Cărții Funciare nr._ a Municipiului Iași.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reține următoarele:
La data de 27.10.2009 Judecătoria Iași pronunță sentința civilă nr._ prin care admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții V. G. și D. V. în contradictoriu cu pârâtul N. P., dispunând obligarea pârâtului la lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie a suprafeței de 266 mp teren, delimitată de punctele 3, 4, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 16 conform raportului de expertiză ing. G. C. și completările la acesta, teren înscris în titlul de proprietate nr._/2005 eliberat pentru suprafața de 490 mp. Această hotărâre a intrat în puterea lucrului judecat Tribunalul Iași pronunțând decizia nr. 744/19.03.2012 prin care respinge irevocabil recursul declarat de pârâtul N. P. împotriva sentinței civile nr._/27.10.2009 a Judecătoriei Iași.
Având drept fundament această hotărâre judecătorească irevocabilă, OCPI Iași pronunță la data de 13.07.2012 încheierea nr._ prin care dispune notarea în cartea funciară nr._, proprietar V. G., precum și în cartea funciară nr._, proprietari N. P. și E., a sentinței civile nr._/27.10.2009 a Judecătoriei Iași, deciziei civile nr. 572/2010 a Curții de Apel Iași, deciziei civile nr. 77/2012 a Tribunalului Iași, toate pronunțate în dosarul nr._/245/2007 și a raportului de expertiză, hotărâri prin care N. P. este obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților V. G. și D. V. terenul în suprafață de 266 mp conform raportului de expertiză.
În puterea art. 77 și 80 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, prezentului litigiu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii 7/1996. Articolul 77 arată că „Înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil”.
La rândul său, art. 80 dispune că: ”Cererile de înscriere, precum și acțiunile în justiție, întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de data introducerii lor, vor fi soluționate potrivit normelor materiale în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârșirii ori producerii faptului juridic generator al dreptului supus înscrierii, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul introducerii lor”.
Astfel cum rezultă din cererea formulată de N. P. la data de 02.11.2012, adresată OCPI Iași(fila 52 dosar fond), încheierea nr._/13.07.2012 i-a fost comunicată acestuia la data de 11.09.2012.
Potrivit art. 50 alin. 2 și 21 din Legea 7/1996, în redactarea în vigoare la momentul de referință 13.07.2012, împotriva încheierii de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sau radiere a unui act sau fapt juridic persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare care se soluționează prin încheiere de către registratorul șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. Împotriva încheierii registratorului șef se poate formula plângere în termen de 15 zile, a cărei competență de soluționare este dată Judecătoriei în a cărei rază teritorială se află imobilul.
Deși încheierea nr._/13.07.2012 i-a fost comunicată titularului cererii soluționate prin încheierea nr._/06.11.2012, numitul N. P., acesta nu a înțeles să uzeze de calea cererii de reexaminare și eventual a plângerii, căii de atac puse la îndemâna persoanelor interesate prin mijlocirea textelor anterior arătate, respectiv art. 50 alin. 2 și 21 din Legea 7/1996.
Încheierea nr._/06.11.2012 a OCPI Iași soluționează cererea numitului N. P. făcută în legătură cu încheierea nr._/13.07.2012. Prin cea dintâi se admite în baza art. 48 din Legea 7/1996 cererea cu privire la imobilul cu numărul cadastral_, înscris în cartea funciară nr._ având ca proprietari N. E. și P., dispunându-se radierea poziției nr. 3 și înscrierea îndreptării erorii materiale înscrise în cartea funciară nr._ în sensul menționării faptului că se notează sentința civilă nr._/27.10.2009, decizia 572/2010, decizia 2589/2008, raport de expertiză și decizia nr. 77/2012 pronunțate toate în dosarul_/245/2007, numai pentru numărul cadastral_ înscris în cartea funciară nr._ (proprietar V. G.). Prin încheierea nr._/04.12.2012 cererea de reexaminare formulată de V. G. împotriva încheierii nr._/02.11.2012 se respinge. Argumentele ce au stat la baza pronunțării acesteia sunt aceleași cu cele reținute în expunerea de motive a judecătorului fondului.
Pe de o parte, tribunalul reține că titularul dreptului real de proprietate al imobilului pentru care s-a deschis cartea funciară nr._, numitul N. P., nu a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii nr._/13.07.2012.
Pe de altă parte, cererea acestuia adresată OCPI Iași la data de 02.11.2012 în legătură cu încheierea nr._/13.07.2012 nu și-a găsit legala sa sancționare în condițiile stipulate în cuprinsul Legii 7/1996, în cadrul încheierilor nr._ și_ supuse prezentului control pe calea plângerii.
Legea 7/1996 în redactarea în vigoare la data săvârșirii faptului juridic generator al dreptului supus înscrierii face distincție între rectificarea înscrierii, care se poate realiza prin radierea, îndreptarea sau menționarea oricărei operațiuni susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară (art. 33 alin 2), modificarea mențiunilor referitoare la aspectele tehnice ale imobilului (art. 33 alin. 3) și respectiv îndreptarea erorilor materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor (art. 33 alin. 5).
Interpretarea sistematică a întregului articol 33 din Legea 7/1996 relevă opțiunea legiuitorului de a stabili un regim juridic diferit în ceea ce privește căile de remediere a neconcordanțelor dintre situația de carte funciară și situația reală a imobilului, în funcție fie de categoriile de înscrieri, fie de natura inexactității.
Atât modificarea aspectelor tehnice ale imobilului cât și îndreptarea erorilor materiale săvârșite cu prilejul înscrierii sunt operațiuni tehnico – juridice care nu au un obiect strict determinat. Modificarea are ca obiect înscrierile din partea I a cărții funciare referitoare la aspectele tehnice ale imobilului (suprafață, destinație, categorie de folosință), iar îndreptarea are ca obiect înscrierile care conțin erori materiale. Dincolo de aceste înscrieri și inexactități ne plasăm în ipoteza acțiunii în rectificarea cărții funciare a cărei arie de utilizare este restrânsă la acele înscrieri inexacte pentru care legea nu prevede altă modalitate de remediere.
În aceste repere legislative incidente în cauză, cererea formulată de N. P. nu poate avea semnificația unei cereri de îndreptare a erorii materiale săvârșite cu prilejul înscrierii hotărârii pronunțate în acțiunea în revendicare, astfel cum această cerere a fost calificată prin încheierea nr._/06.11.2012.
Solicitarea titularului cererii, N. P., are natura juridică a unei acțiuni în rectificarea înscrierii inexacte făcute în cartea funciară – în puterea art. 38 din Legea 7/1996 și art. 42 alin. 1 și 2 lit. e din Ordinul nr. 633/2006.
Conform art. 51 din Legea 7/1996 înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă. Totodată, potrivit art. 89 din Ordinul 633/2006, rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declarație autentică, fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Notează tribunalul că cererii în rectificarea înscrierii în cartea funciară (înscriere care poate fi potrivit art. 26 alin. 4 din Legea 7/1996 de 3 feluri: întabularea, înscrierea provizorie și notarea) formulată de N. P. îi lipsește atât acordul părților dat în sensul rectificării cât și hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă. Absența acestora face cu neputință primirea cererii formulate în procedura necontencioasă de către N. P..
În considerarea celor mai sus expuse, în baza art. 296 Cod procedură civilă tribunalul urmează a dispune conform celor cuprinse în prezenta decizie.
Împotriva deciziei civile nr. 84/ 4 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași au declarat recurs N. P. și N. E. și au solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii apelului.
Recurenții și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 6,7 și 8 C: proc. civ.
În susținerea motivelor de recurs, recurenții susțin că în nenumăratele litigii dintre părți se disting două situații juridice diferite:
- admiterea acțiunii în revendicare formulată de V. G. împotriva recurenților prin care s-a dispus lăsarea în deplină proprietate și posesie a suprafeței de 266 m.p. aparținând intimatului V. G., suprafață pentru care acesta are titlu de proprietate;
- anularea titlului de proprietate al recurenților pentru suprafața de 200 m.p. din titlul pe care îl aveau pentru 300 m.p., prin hotărâre definitivă și irevocabilă, sentință în baza căreia s-a dispus rectificarea parțială a cărții funciare a recurenților pentru suprafața de 200 m.p.
Încheierile de carte funciară împotriva cărora intimatul V. G. a promovat prezentul litigiu privesc doar înscrierea în cartea funciară a litigiilor ce sunt azi pe rol între părți.
Recurenții mai precizează că, prin cererea introductivă de instanță, reclamantul V. G. susține că în mod greșit a fost rectificată eroarea materială din cartea funciară a acestora, deoarece trebuia să rămână înscrisă suprafața de 266 m.p. care este proprietatea sa.
Astfel, se face o confuzie între suprafața de 200 m.p. — pentru care a fost anulat titlul recurenților și s-a dispus rectificarea cărții lor funciare — și suprafața de 266 m.p., care nu are nicio legătură cu terenul din cartea funciară a recurenților, fiind înscrisă separat în cartea funciară a intimatului V. G..
În dorința sa de a acapara și suprafața de 200 m.p. — pentru care a fost anulat parțial titlul de proprietate al recurenților — intimatul ,considerându-se proprietar pe cei 200 m.p., cu toate că nu are un titlu valabil, formulează plângeri împotriva încheierilor de carte funciară, încheieri care au avut ca obiect doar notarea litigiilor dintre părți.Față de acestea, hotărârea instanței de apel cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.
Recurenții au mai invocat și faptul că instanța de apel face vorbire, în mai multe rânduri în motivarea deciziei, de încheierea de carte funciară nr._/13.07.2012 și își întemeiază soluția pe dispozițiile din această încheiere, cu toate că aceasta nu este la dosar., iar conținutul său nu poate fi dedus din celelalte înscrisuri. Procedând în acest fel, instanța a analizat ceea ce nu s-a cerut.
Intimatul V. G. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului pentru nelegalitate și netemeinicie. Suprafața de 266 m.p. este distinctă și nu poate fi confundată fără titlul de proprietate pe numele recurenților. OCPI Iași refuză să se supună hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile pe care le ocolește cu decizii administrative, ignorând latura penală de nepunere în practică a lor . Încheierea_ din 04.12.2012 anulează în parte îndreptarea erorii materiale din cuprinsul cărților funciare.
În prezent, prin dosarul nr. 25._ aflat la Judecătoria Iași,prin încheierea nr._/2014 OCPI Iași respinge din nou cererea de îndreptare materială, respinge Ordinul Prefectului Județului Iași, de punere în posesie prin Decizia Civilă nr.2687 din 20 decembrie 2013, și respinge și Ordinul de punere în posesie de către Primăria municipiului Iași.
Intimatul a depus la dosar următoarele acte: sentința civilă nr.12.594/ 2006 și decizia 1119/2007 a Tribunalului Iași, decizia Tribunalului Iași nr.2687/20.12.2013, ordinul Prefectului Județului Iași nr.132 de punere în posesie pentru cei 204 m.p., rezoluția din dosarul penal nr.5383/P/2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași .
La termenul de judecată din 16 decembrie 2014 curtea a invocat excepția nulității recursului.
Prin cererea de recurs, recurenții au indicat incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 6,7 și 8 Cod procedură civilă și au susținut, în esență, că hotărârea instanței de apel cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii și că a analizat ceea ce nu s-a cerut.
Curtea reține că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă se referă la situația în care instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut („extra petita”), nerespectând principiul disponibilității procesuale.
Instanța este obligată să se pronunțe în cadrul procesual determinat de părți, iar în privința litigiului trebuie să statueze asupra și în limitele pretențiilor deduse judecății.
Curtea constată însă că recurenții au invocat acest motiv de recurs nu prin raportare la obiectul acțiunii, ci la un mijloc de probă și anume încheierea de carte funciară nr._/13.07.2012, astfel că această critică nu se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, indicat de către recurenți, curtea reține că, de fapt, aceștia au făcut referiri la situația de fapt stabilită de instanța de apel, iar nemulțumirea acestora cu privire la statuările instanței nu se circumscrie motivului referitor la existența unor motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Criticile recurenților se circumscriu erorilor pretins a fi săvârșite de instanța de apel în stabilirea situației de fapt, ca urmare a ignorării sau interpretării greșite a unor probe administrate în cauză.
Astfel de argumente nu se încadrează în niciunul din punctele 1-9 ale art. 304 Cod procedură civilă, ci reprezintă motive de netemeinicie care nu pot fi valorificare în calea de atac extraordinară a recursului.
De asemenea, în petitul cererii de recurs s-a indicat și incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă fără a se preciza, prin motivele de recurs, textele de lege încălcate sau aplicate greșit.
Simpla indicare a motivului de recurs fără o dezvoltare a acestuia care să permită încadrarea în aceste dispoziții echivalează cu nulitatea recursului sub acest aspect.
În consecință, în temeiul art. 306 Cod procedură civilă, curtea va constata ca fiind nul recursul declarat de către N. P. și N. E. și va menține decizia recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Decide:
Constată nul recursul declarat de către recurenții N. P. și N. E. împotriva deciziei civile nr. 84/4.02.2014 pronunțată de Tribunalul Iași., decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2015.
Președinte, G. P. | Judecător, C. P. | Judecător, E. G. |
Grefier, C. A. |
Red PC
Tehnored AC
2 ex./12.02.2015
Tribunalul Iași: M. C.
A. M. C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 89/2015. Curtea de Apel IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 53/2015. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
