Conflict de competenţă. Hotărâre din 05-03-2015, Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 127/42/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
S E N T I N T A NR. 18 CC
Ședința din Camera de consiliu din data de 5 martie 2015
Președinte - M. G.
Grefier - A. M. B.
Pe rol fiind soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul B. și Judecătoria B., în soluționarea cererii formulate de reclamanții B. C. și B. C., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet de avocat I. G., cu sediul în mun. B., . A, în contradictoriu cu pârâtul B. C., născut la data de 22.04.2010, cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. B., fosta .. 7, fosta ., nr. 7, fosta ., jud. B. și Autoritatea tutelara din cadrul Primăriei mun. B., jud. B..
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând asupra conflictului de competență de față, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Tribunalului B. la data de 15.10.2014, sub nr._, reclamanții B. C. și B. C. l-au chemat în judecata pe pârâtul B. C., născut la data de 22.04.2010, cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. B., fosta .. 7, fosta ., nr. 7, fosta ., jud. B., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, sa dispună declararea morții pârâtului B. C., fiul lui Natural și B. E., născut la data de 22.04.1910 și decedat la data de 11.09.1941, în luptele de la Vigoda – Odessa.
În motivarea acțiunii, reclamanții au menționat că pârâtul este bunicul patern, respectiv socrul reclamanților, mort pe front în al II-lea Război mondial. Imobilul în care locuia pârâtul la plecarea pe front, cumpărat cu soția în anul 1937, a fost expropriat potrivit Decretului nr. 134/1977 și apoi demolat, pe terenul respectiv fiind construite blocuri de locuințe.
Potrivit Ordinului de zi pe unitate nr. 1335/1941 și Certificatului nr. CT 389/12.09.2014 eliberat de MApN- UM_ P., pârâtul a luptat pe front în Regimentul 8 Infanterie, în perioada 22.06._41, și nu s-a mai intors din razboi.
Reclamanții au precizat că sunt singurii moștenitori ai pârâtului și certificatul de deces al acestuia le este necesar pentru dezbaterea succesiunii și obținerea drepturilor ce li se cuvin potrivit Legii nr. 10/2001.
Acțiunea a fost legal timbrata, conform OUG 80/2013, cu taxa judiciara de timbru în cuantum de 20 lei.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar, în copie certificata, act de vânzare, proces verbal de evaluare, acte de stare civila, notificări, certificate privind situația pârâtului, proces-verbal privind starea imobilului.
Cererea a fost motivata în drept, în baza disp. art. 16 alin. 3 din Decretul 31/1954 coroborat cu art. 40 rap. la art. 36-38 din Decretul 32/1954 ( vechea reglementare), art. 49 și urm. cod civil și art. 943 și urm. Cod procedura civila( noua reglementare).
Prin sentința civilă nr. 991/21.01.2015, Judecătoria B. a admis excepția de necompetență materiala a Judecătoriei B., invocată de instanță, din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii având ca obiect declarare judecătoreasca a morții, formulată de reclamanții B. C. și B. C., în contradictoriu cu pârâtul B. C., născut la data de 22.04.1910, cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. B., fosta .. 7, fosta ., nr. 7, fosta ., jud. B. și Autoritatea tutelara din cadrul Primăriei mun. B., jud. B., în favoarea Tribunalului B..
Totodată a dispus suspendarea din oficiu a judecății cauzei și înaintarea dosarului Curții de Apel Ploiesti, instanța competenta sa soluționeze conflictul negativ de competență.
Având în vedere excepția de necompetență materiala a Judecătoriei B., invocată din oficiu, ținând cont de dispozițiile art. 248 alin. 1 C.pr.civ., conform cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac inutila, în totul sau în parte, administrarea de probe noi ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, instanța a reținut că acțiunea formulata de reclamanți a fost înregistrata la Tribunalul B. la data de 15.10.2014, ora 11,05. Cauza a fost înregistrata sub nr._, iar la datele de 16.10.2014 și 29.10.2014 judecătorul a dispus masurile necesare soluționării acesteia, fixând termen de judecata la data de 20.11.2014.
La termenul de judecata susmenționat, instanța a invocat din oficiu și a pus în discuție excepția necompetentei materiale în soluționarea cauzei, date fiind modificările aduse Codului de procedura civila prin Legea 138/2014.
Prin sentința civila nr. 7/20.11.2014 a Tribunalului B., excepția invocata a fost admisa, iar competenta de soluționare a fost declinata în favoarea Judecătoriei B..
În considerentele sentinței s-a reținut ca, la data de 16.10.2014, s-a publicat în M.Of. nr. 753 Legea 138/15.10.2014, pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, prin care, la art. I pct. 1, se prevede ca „ la art. 94 pct. 1, după litera h, se introduce o noua litera, litera h ind. 1, cu următorul cuprins: h ind. 1) cererile de declarare judecătoreasca a morții unei persoane ( competenta judecătoriei).
Potrivit art. 25 Cod de procedura civila, procesele în curs de judecata, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. A.. 2 al art. 25 Cod de procedura civila prevede ca procesele în curs de judecata la data schimbării competentei instanțelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. în caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competenta, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.
La data de 15.10.2014, data înregistrării cererii de chemare în judecata la Tribunalul B., aceasta instanță era competenta din punct de vedere material să soluționeze cauza având ca obiect declarare judecătoreasca a morții, date fiind prevederile art. 94, 95, 943-950 Cod procedura civila și art. 49-57 Cod civil. Astfel, tribunalul judeca în prima instanța toate cererile care nu sunt date prin lege în competenta altor instanțe.
Legea 138/16.10.2014 a intrat în vigoare, potrivit dispozițiilor constituționale, la 3 zile de la data publicării în M.Of. al României, daca în cuprinsul sau nu se prevede o alta data de intrare în vigoare. Așa fiind, procesul urma sa fie judecat de instanța la care se afla în curs de judecata la data schimbării competenței instanței legal investite, potrivit legii sub care a început.
Pentru considerentele expuse, instanța a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul B., potrivit art. 131 Cod procedura civila și art. 132 alin. 3 Cod de procedura civila.
Potrivit art. 133 pct. 2 Cod procedura civila, când doua sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competenta de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, daca ultima instanța își declina la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente, exista un conflict negativ de competenta.
Art. 134 Cod procedura civila prevede ca instanța înaintea căreia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu judecata cauzei și va înainta dosarul instanței competente sa soluționeze conflictul.
În speță, aceasta instanța este Curtea de Apel, instanța imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict. în acest sens, prevederile art. 135 alin. 1 Cod procedura civila.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr._ .
Curtea, asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul B. și Judecătoria B., reține următoarele:
Problema care se cere a fi lămurită în cauza de față este aceea a competenței materiale în cazul intervenirii schimbării de competență imediat după înregistrarea cauzei, înaintea primului termen de judecată.
Astfel, este cert faptul că acțiunea dedusă judecății având ca obiect declararea judecătorească a morții a fost corect înregistrată la instanța competentă la data de 15.10.2014, dată la care, conform disp.art.95 pct.1 N.C.P.C. ., tribunalul avea plenitudinea de competență pentru judecata în primă instanță, soluționând toate procesele și cererile, în afara acelora care, prin excepție, erau date în competența altor instanțe.
Prin Legea nr.138/2014 la art. I pct. 1 s-a prevăzut că„ la art. 94 pct. 1, după litera h, se introduce o nouă literă, litera h ind. 1, cu următorul cuprins: h ind. 1) cererile de declarare judecătoreasca a morții unei persoane ( competența judecătoriei).
Faptul că, ulterior înregistrării acțiunii, prin Legea nr.138/2014 competența de soluționare a acestor acțiuni a fost dată în mod expres judecătoriei, în primă instanță, nu este de natură a atrage competența acestei instanțe, având în vedere dispozițiile art.25 din N.C.P.C. potrivit cărora procesele în curs de judecată începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Curtea subliniază că pentru determinarea competenței, instanțele trebuie să se raporteze la data sesizării instanței, ori, în cauză, acțiunea a fost înregistrată la data de 15.10.2014, astfel că nu este aplicabilă, sub aspectul competenței materiale, legea nouă, respectiv Legea nr.138/2014, în vigoare începând cu data de 19.10.2014, competența aparținând în continuare instanței mai întâi sesizate, respectiv Tribunalului B..
Față de cele arătate, Curtea, soluționând conflictul negativ ivit între Judecătoria B. și Tribunalul B., va stabili ca instanță competentă Tribunalul B., căruia i se va înainta dosarul spre soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei, formulate de reclamanții B. C. și B. C., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet de avocat I. G., cu sediul în mun. B., . A, în contradictoriu cu pârâtul B. C., născut la data de 22.04.2010, cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. B., fosta .. 7, fosta ., nr. 7, fosta ., jud. B. și Autoritatea tutelara din cadrul Primăriei mun. B., jud. B., în favoarea Tribunalului B., căruia i se va înainta dosarul spre soluționare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 martie 2015.
Președinte,
M. G.
Grefier,
A. M. B.
Red.MG
tehnored.BA
5 ex./ 18.03.2015
Operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
| ← Strămutare. Sentința nr. 19/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 319/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
