Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 1337/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1337/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-05-2012 în dosarul nr. 1337/2012
ROMÂNIA
C. DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ - 05.04.2012
DECIZIA CIVILĂ NR. 1337/R
Ședința publică din 9 mai 2012
PREȘEDINTE: F. Ș.
JUDECĂTOR: G. O.
JUDECĂTOR: RUJIȚA R.
GREFIER: C. J.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta G. M.-A. împotriva sentinței civile nr. 5136/3.11.2011, pronunțată de T. T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul S. Român, prin M. Finanțelor P., reprezentat de D. T., pentru despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
M. Public este reprezentat de doamna procuror M. U. C., de la P. de pe lângă C. de Apel Timișoara.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen legal și este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta Ministerului Public arată că nu are cereri de formulat.
C. pune în discuție excepția nulității recursului pentru nemotivare, raportat la dispozițiile art. 303 alin. 1 și art. 306 alin. 1 C.p.c., excepție invocată de pârât prin întâmpinare.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea excepției și constatarea nulității recursului, având în vedere că acesta nu a fost motivat.
C.
Deliberând asupra recursului, constată:
P. sentința civilă nr. 5136/3.11.2011, pronunțată în dosarul nr._, T. T. a respins acțiunea formulată de reclamanta G. M. A. împotriva pârâtului S. Român, prin M. Finanțelor P., reprezentat de D. T..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin acțiune, reclamanta G. M.-A. a solicitat obligarea pârâtului S. Român, prin M. Finanțelor P., reprezentat de D. T., la plata sumei de 500.001 lei, cu titlu de despăgubiri reprezentând prejudiciul fizic, psihic și moral suferit de tatăl său, Comanac C. G., si de reclamantă, ca urmare a condamnării tatălui la pedeapsa de 4 ani inchisoare.
În motivarea actiunii, reclamanta a arătat că tatăl său a fost condamnat la 4 ani închisoare în perioada 14.07.1950 – 12.07.1954 prin hotărârea nr. 794/1951, pronunțată de T. M. Iași pentru crima de uneltire împotriva ordinii sociale.
Reclamanta a descris conditiile de detentie, chinurile la care a fost supus tatal său, urmarile pe care detentia le-a avut asupra sanatatii si persecutiile la care a fost supus condamnatul atat in timpul, cat si ulterior detentiei.
Totodata, reclamanta a analizat conditiile in care pot fi acordate despăgubiri, apreciind ca in speta sunt intrunite aceste premise si ca plata sumelor pretinse se impune pentru repararea prejudiciului moral suferit.
In drept, cererea de chemare in judecata a fost intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 221/2009.
T. a reținut că dispozițiile art. 5 al. 1 lit. a teza I din Legea 221/2009, care dădeau dreptul persoanelor ce au suferit condamnari cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestor persoane, soțului sau descendenților până la gradul al II-lea inclusiv de a solicita instanței de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Legii 221/2009, obligarea statului la acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare au fost declarate neconstitutionale prin Deciziile nr. 1358/21.10.2010 si nr. 1360/21.10.2010 ale Curtii Constitutionale.
Conform art. 31 al. 1 din Legea 47/1992, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie; potrivit alineatului 3 al aceluiasi articol, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.
Parlamentul Romaniei nu a pus de acord prevederile art. 5 al. 1 lit. a teza I din Legea 221/2009 - constatate ca fiind neconstitutionale - cu dispozitiile Constitutiei, astfel incat aceste prevederi si-au incetat efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziilor anterior mentionate ale Curtii Constitutionale, nemaiputand constitui temei juridic pentru admiterea cererii de acordare a despagubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea politică.
Împotriva sentinței civile nr. 5136/3.11.2011 a Tribunalului T. a declarat recurs în termenul legal reclamanta G. M.-A..
Recursul nu a fost motivat.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nemotivării în termen a recursului reclamantei în baza art. 303 alin. 1 și art. 306 alin. 1 C.p.c. și a solicitat constatarea nulității recursului.
Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că după Decizia nr. 1358/2010 a Curții Constituționale, acțiunea pentru despăgubiri morale este lipsită de temei legal.
C., având în vedere art. 137 alin. 1 C.p.c., se va pronunța cu prioritate asupra excepției invocate, pe care urmează a o reține ca întemeiată, situație ce face de prisos analizarea pe fond a cauzei.
Conform art. 303 alin. 1 C.p.c., recursul se va motiva prin cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Termenul de recurs este, conform art. 301 C.p.c., de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Sentința civilă nr. 5136/3.11.2011 a Tribunalului T. a fost comunicată reclamantei G. M. A. la 5.03.2012, așa cum rezultă din procesul verbal de la fila 42 a dosarului de fond.
Reclamanta G. M. A. a declarat recurs în termenul legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dar recursul nu a fost motivat în același termen. De fapt, motivele de recurs nu au fost depuse la dosar.
Conform art. 306 alin. 1 C.p.c., ”recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal”.
Având în vedere că în speță nu s-au identificat nici motive de ordine publică ce ar fi putut fi invocate din oficiu, în baza art. 306 alin. 1 C.p.c., raportat la art. 301 și art. 303 alin. 1 C.p.c., C. va constata nulitatea recursului declarat de reclamanta G. M.-A. împotriva sentinței civile nr. 5136/3.11.2011, pronunțată de T. T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul S. Român, prin M. Finanțelor P., reprezentat de D. T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta G. M.-A. împotriva sentinței civile nr. 5136/3.11.2011, pronunțată de T. T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul S. Român, prin M. Finanțelor P., reprezentat de D. T..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.05.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. ȘUIUGHEORGHE O. RUJIȚA R.
GREFIER,
C. J.
Red. R.R.- 11.05.2012; tehnored. C.J.- 05.06.2012; 2 ex.
Primă instanță: T. T.; Judecător: L. V.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1344/2012. Curtea de Apel... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 3205/2012. Curtea... → |
|---|
