Expropriere. Decizia nr. 418/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 418/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 418/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 418
Ședința publică din 8 mai 2014
PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: M. G. JUDECĂTOR: A.-M. N.
GREFIER: S. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R., prin CNADNR SA împotriva sentinței civile nr. 2574/04.11.2013 pronunțată de T. T. în dosarul nr._ 2011, în contradictoriu cu reclamantul intimat H. I. G., având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat A. G. pentru reclamantul intimat H. I. G. (lipsă), iar pentru pârâtul recurent avocat M. O..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Avocat M. O., pentru pârâtul recurent, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, apreciind că soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală, dată fără respectarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, astfel că se impune modificarea în tot a hotărârii primei instanțe și, în fond, respingerea acțiunii, pretențiile fiind nedovedite. Solicită cheltuieli de judecată. Consideră că instanța de recurs poate dispune efectuarea unei contraexpertize, întrucât, potrivit opiniei sale, contraexpertiza echivalează cu un înscris, iar în recurs este admisibilă proba cu înscrisuri.
Avocat A. G., pentru reclamantul intimat, solicită respingerea recursului, apreciind că prima instanță a pronunțat o soluție temeinică și legală, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, iar cei trei experți au întocmit expertiza cu respectarea dispozițiilor legale, cuantumul despăgubirilor fiind corect calculat.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru refacerea expertizei.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
P. sentința civilă nr.2547/04.11.2013 pronunțată în dosarul nr._, T. T. a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul H. I., cu domiciliul în . V. nr. 164, județ T. și cu domiciliul ales în Timișoara .. 1, la Cabinet Avocat G. A. M. împotriva pârâtului S. R., prin C. Națională de A. și Drumuri Naționale SA, cu sediul în București, . 1.
A constatat că despăgubirea cuvenită reclamantului H. I. pentru exproprierea parcelei de teren în suprafață de 1640 mp, înscrisă în CF nr._ T. V., este de 11.086 lei, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de către experții tehnici judiciari M. I., B. T. D. și B. M..
A obligat pârâtul S. R., prin C. Națională de A. și Drumuri Naționale SA să plătească reclamantului H. I. suma de 11.086 lei, cu titlul de despăgubire pentru exproprierea parcelei de teren mai sus menționată.
A obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 4.500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut în esență că, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului H. I., invocată de pârâtul S. R., prin C. Națională de A. și Drumuri Naționale SA, în conformitate cu prevederile art.137 C.pr.civ, aceasta este neîntemeiată, pentru că, în vederea efectuării lucrării de utilitate publică „Autostrada Lugoj-D.”, a fost expropriată .._, în suprafață de 1640 mp, rezultată din dezmembrarea parcelei cu nr.cad._, în suprafață de 2900 mp, înscrisă inițial în CF nr._, aparținând numitului H. D. I. V..
.._, în suprafață de 2900 mp, înscrisă inițial în CF nr._, a fost dezmembrată în vederea exproprierii în 3 parcele după cum urmează:
- .._, în suprafață de 245 mp, rămasă în proprietatea numitului H. D. I. V.;
- .._, în suprafață de 1640 mp, expropriată de S. R.;
- .._, în suprafață de 1015 mp, rămasă în proprietatea numitului H. D. I. V.;
Proprietarul tabular H. D. I. V. a decedat la data de 18.06.1998, așa cum rezultă din Certificatul suplimentar de moștenitor nr.59/03.04.2012, emis de Biroul Notarului Public I. N.. Unicul moștenitor acceptant al succesiunii defunctului este reclamantul H. I., iar în masa succesorală sunt cuprinse inclusiv parcelele cu nr.cad._, în suprafață de 245 mp și nr.cad._, în suprafață de 1015 mp, rezultate din ..cad._, în suprafață de 2900 mp, din care a fost dezmembrată .> P. urmare, atâta timp cât reclamantul a făcut dovada faptului că este unicul moștenitor acceptant al succesiunii defunctului H. D. I. V. și mai mult acesta a făcut dovada faptului că a dobândit cu titlul de moștenire parcelele rezultate ca urmarea a dezmembrării efectuate în vederea exproprierii, excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârât, este neîntemeiată, existând identitate între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății.
Cât privește fondul litigiului, instanța de fond a apreciat că pentru ..cad._, în suprafață de 1640 mp, C. Națională de A. și Drumuri Naționale din România SA - Comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real, întrunită în temeiul art.18 din Legea nr.255/2010, a stabilit acordarea de despăgubiri în valoare de 778 lei, potrivit Hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii nr.27/21.09.2011.
În conformitate cu prevederile art.26 alin.1 din Legea nr.33/1994, în cazul exproprierii, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța trebuie să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia (art.26 alin.1 din Legea nr.33/1994).
În vederea stabilirii despăgubirilor, potrivit criteriilor prevăzute de art.26 alin.1 și 2 din Legea nr.33/1994, tribunalul a încuviințat efectuarea unei expertize, specialitatea evaluarea proprietății imobiliare, de către experții tehnici judiciari M. I., B. T. D. și B. M..
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză, valoarea despăgubirii pentru ..cad._, în suprafață 1.640 mp, ținând cont de valoarea reală a terenurilor de aceeași categorie de folosință ca și a reclamantului, precum și de beneficiul nerealizat de către reclamanți din cauza exproprierii, este de 11.086 lei.
Constatând că valoarea stabilită de expropriator este mai mică decât cea stabilită prin raportul de expertiză întocmit în cauză, instanța de fond, în baza prevederilor art.21-27 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, a admis acțiunea formulată, a constatat că despăgubirea cuvenită reclamantului H. I. pentru exproprierea parcelei de teren în suprafață de 1640 mp, înscrisă inițial în CF nr._ T. V., este de 11.086 lei, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de către experții tehnici judiciari M. I., B. T. D. și B. M. și a obligat pârâtul S. R., prin C. Națională de A. și Drumuri Naționale SA să plătească reclamantului H. I. suma de 11.086 lei, cu titlul de despăgubire pentru exproprierea parcelei de teren mai sus menționată.
În baza prevederilor art.274 C.pr.civ, pârâtul fiind în culpă procesuală a fost obligat să plătească reclamantului suma de 4.500, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu achitat experților, potrivit chitanțelor depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen, recalificat ulterior ca recurs, pârâtul S. R., prin CNADNR SA – DRDP Timișoara, care a fost motivat în drept cu disp.art.304 pct.9 C.pr.civ.
Recurentul a susținut că soluția instanței de fond este nelegală, în particular în legătură cu valoarea stabilită prin raportul de expertiză dispusă în prezenta cauza conform art. 25 din Legea nr. 33/1994.
Astfel, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții precum si instanța trebuiau sa tina seama, potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, de „prețul cu care se vand, in mod obișnuit, imobilele de același fel in unitatea administrativ-teritoriala, la data intocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, luând in considerare si dovezile prezentate de aceștia."
Cu toate acestea, experții stabilind valoarea imobilului expropriat în raportul de expertiză depus în prezenta cauză, prin raportare la alte criterii decât cele stabilite de norma legala incidența, au incalcat dispozițiile imperative ale art. 26 alin. 2 din Legea 33/1994, pentru că la stabilirea valorii reale a imobilului expropriat, atat instanța cat si comisia de experți trebuie sa se raporteze la prețul cu care se vand, in mod obișnuit imobile de același fel in localitatea Lugoj, la data intocmirii raportului de expertiza,
Or, valorile de comparație pot fi reprezentate doar de preturile de tranzacționare (cele declarate in fata notarului public) si nicidecum de cele de ofertare, publicate in presa sau postate pe Internet și asta pentru că în accepțiunea legii, deosebirea dintre preturile de tranzacționare si cele de ofertare apare ca fiind esențiala, fundamentala, in operațiunea de stabilire a despăgubirilor, legea dand preferința, in mod firesc, numai preturilor reale din tranzacții, si nu ofertelor de vânzare, al căror caracter instabil si de multe ori speculativ le face improprii in utilizarea analizei comparative pentru stabilirea unei valori reale a imobilului respective.
Legea are așadar in vedere situația certa a unor preturi, exprimata in contracte, si nu situația incerta a unor oferte nematerializate in acte juridice autentice.
P. urmare, pot fi luate in considerare doar preturile de tranzacționare obișnuite, adică cele care se incadreaza in plaja fireasca, curenta, de preturi la care se vand si se cumpăra imobilele respective, si nu preturile care se incadreaza in afara intervalului firesc, curent de tranzacționare și în plus, imobilele la care se face raportarea trebuie sa fie din aceeași categorie de folosința cu terenul expropriat si cu suprafețe aproximativ egale cu suprafețele imobilelor expropriate.
Legea consacră astfel una din regulile fundamentale ale oricărei comparații, anume sa se compare numai ce poate fi comparat. respectiv sa fie avute in vedere numai acele elemente care prezintă caracteristici comune imobilelor supuse comparației. Dimpotrivă, a compara imobile din categorii diferite va conduce indiscutabil la distorsionarea realității si la stabilirea unei valori pentru alte imobile decât cele pentru care se solicita evaluarea.
Astfel, stabilirea despăgubirilor trebuie sa se efectueze prin raportare la preturile de tranzacționare obișnuite de la momentul efectuării expertizei și mai mult, legea consacra momentul efectuării expertizei ca moment al stabilirii valorii imobilului intrucat acest moment este situat in timp cat mai aproape de situația reala a pieței.
În acest context, în opinia recurentului, instanța de fond în mod greșit a omologat un raport de expertiza, care nu a ținut seama de criteriile cumulative stabilite in mod imperativ de lege, pronunțând o hotărâre nelegala, ignorând jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație si Justiție . decizii, pronunțate in următoarele dosare: dosar nr._, dosar nr._, dosar nr._, dosar nr._, dosar nr._, dosar nr._, dosar nr._ .
Nu în ultimul rând, referitor la daunele pentru prejudiciul constând in redobândirea aceleași suprafețe de teren calculate și integrate în cuantumul despăgubirii de către experți, în mod greșit prima instanța a ținut cont de acest prejudiciu raportat la mai multe aspecte.
Astfel, pentru a se constata un astfel de prejudiciu, reclamantul ar fi trebuit sa faca dovada intenției de a achiziționa un teren in suprafața celui expropriat, iar fara o dovada in acest sens nu poate fi constatata existenta prejudiciului, fapt ce tinde la repararea unui prejudiciu eventual, nesigur ca se va produce, si care nu indreptateste la despăgubire.
În aceste condiții, faptul ca in viitor reclamantul va dori sa dobândească alte proprietăți, ramane doar o eventualitate, o posibilitate.
P. urmare, atâta timp cat prejudiciul constând in cheltuielile suportate de reclamant in vederea achiziționării unui nou teren de aceeași suprafața cu cel expropriat, nu este un prejudiciu cert, ci doar unul eventual a se produce, acordarea despăgubirilor pentru acoperirea acestui prejudiciu nu se putea impune expropriatorului.
Intimatul H. I. – G. a formulat întâmpinare în termen, prin care a solicitat respingerea recursului.
Curtea, analizând recursul pârâtului, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea disp.art.299 și urm. C.pr.civ. rap.la art.312 C.pr.civ., va constata că acesta este întemeiat din perspectiva incidenței prev. art.304 pct.9 corelat cu art.312 alin.5 C.pr.civ.
Astfel, Curtea va pleca în propria analiză de la textul. art. 26 alin. 2 din Legea nr.33/1994, care prevede imperativ că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar pentru calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța trebuie să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
În plus, exproprierea creează în sarcina statului obligația de a acorda expropriatului o despăgubire justă, conform art.481 din Codul civil, ori, se remarcă faptul că Legea nr.255/2010 nu a modificat criteriile de determinare a despăgubirii, acestea fiind în continuare, la fel ca în cazul Legii nr. 198/2004: prețul de vânzare a imobilelor de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art.771 alin. (5) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal modificată, aceste criterii stând la baza HG nr.488/2011.
Împrejurarea dacă actuala evaluare estimativă a terenurilor realizată prin HG nr.488/2011 este una corectă sau nu, se determină în cadrul acțiunii civile exercitate potrivit art.22 alin.1 din Legea nr.255/2010 împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, în ipoteza în care această hotărâre preia valoarea despăgubirii stabilită prin hotărârea guvernului, iar expropriatul este nemulțumit de aceasta.
În acest context, Curtea va constata că exigența acestui text nu a fost întrunită în procedura judecării cauzei în fond, cu ocazia administrării probei cu expertiză tehnică judiciară, care, nu a analizat tranzacții efective în aceeași perioadă și în aceeași unitate administrativ – teritorială, concluziile comisiei de experți având la bază alte elemente de determinare, fără a fi în acord strict cu prețurile de tranzacționare efectivă a terenurilor de același fel și din aceeași unitate administrativ-teritorială la momentul efectuării lucrării.
Pentru aceste considerente, Curtea va constata că în raport cu disp.art.304 pct.9 C.pr.civ., recursul pârâtului este fondat și pentru toate aceste considerente, în temeiul prev. art.312 alin.5 C.pr.civ. rap.la art.304 pct.9 C.pr.civ., va admite recursul declarat de pârâtul S. R., prin CNADNR SA împotriva sentinței civile nr. 2547/04.11.2013 pronunțată de T. T. în dosar nr._ și va casa sentința recurată în întregime, dispunând trimiterea dosarului spre rejudecare în fond, la T. T..
Cu ocazia rejudecării, tribunalul va dispune efectuarea unei noi expertize judiciare, comisia de experți trebuiind sa se raporteze strict la prețul cu care se vand, in mod obișnuit imobile de același fel in localitatea Lugoj, la data intocmirii raportului de expertiza,
Valorile de comparație pot fi reprezentate doar de preturile de tranzacționare efective (cele declarate in fata notarului public) si nicidecum de cele de ofertare, publicate in presa sau postate pe Internet și asta pentru că în accepțiunea legii, deosebirea dintre preturile de tranzacționare si cele de ofertare apare ca fiind esențiala, fundamentala, in operațiunea de stabilire a despăgubirilor, legea dând preferință, în mod firesc, numai preturilor reale din tranzacții, si nu ofertelor de vânzare, al căror caracter instabil si de multe ori speculativ le face improprii in utilizarea analizei comparative pentru stabilirea unei valori reale a imobilului respectiv.
Aceasta pentru că legea și jurisprudența relevantă a ÎCCJ au in vedere situația certă a unor preturi, exprimată în contracte, si nu situația incertă a unor oferte nematerializate în acte juridice autentice.
De asemenea, în rejudecare, tribunalul are datoria să analizeze și existența eventualelor daune pentru prejudiciul constând in redobândirea aceleași suprafețe de teren calculate și integrate în cuantumul despăgubirii de către experți, prin raportare la dovezi concrete, priun care reclamantul sa faca dovada intenției de a achiziționa un teren in suprafața celui expropriat, fără ca această intenție să reprezinte doar o ipoteză eventuală sau doar o posibilitate.
Eventualul prejudiciul trebuie să fie dovedit și să fie cunatificabil prin cheltuielile suportate de reclamant in vederea achiziționării unui nou teren de aceeași suprafață cu cel expropriat, dacă această intenție este materializată.
Va constata că nu sunt aplicabile prev. art.274 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de pârâtul S. R., prin CNADNR SA împotriva sentinței civile nr. 2574/04.11.2013 pronunțată de T. T. în dosarul nr._ 2011.
Casează sentința recurată în întregime și trimite dosarul pentru rejudecare în fond, la T. T..
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 mai 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. P. M. G. A.-M. N.
GREFIER,
S. C.
Red. C. P. – 22.05.2014
Tehnored. S.C. – 2 ex./22.05.2014
T. T., Judecător: L. Ș.
| ← Strămutare. Sentința nr. 21/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Pretenţii. Decizia nr. 39/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
