ICCJ. Decizia nr. 10140/2004. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 10140
Dosar nr. 18570/2004
Şedinţa publică din 6 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 19 iulie 2004, C.S. a solicitat revizuirea deciziei nr. 84/R din 24 martie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pe considerentul că este potrivnică unor alte hotărâri, date în aceeaşi pricină, respectiv sentinţei nr. 7414 din 29 mai 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, sentinţei nr. 11246 din 19 decembrie 2002 a Judecătoriei sectorului 1 şi deciziei nr. 719 din 27 mai 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V - a civilă.
Prin hotărârea atacată, s-a respins ca nefondat recursul declarat de C.S. împotriva sentinţei civile nr. 3847 din 10 iunie 2003 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti prin care s-a admis contestaţia la executare formulată de SC R. SA, în contradictoriu cu C.S. şi terţul poprit B.P. SA, sucursala Cişmigiu, şi s-a dispus anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. 326/2002, întoarcerea executării şi restabilirea situaţiei anterioare, prin restituirea de către C.S., către SC R. SA a sumelor încasate prin această executare silită, respectiv 4.496.974.972 lei.
În motivarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C proc. civ., se susţine în esenţă, că hotărârea atacată este pronunţată ulterior celor trei hotărâri irevocabile date în aceeaşi cauză şi încalcă puterea lucrului judecat reţinând, contrar celor statuate anterior, că cererea de executare silită încuviinţată prin încheierea din 7 august 2002 a Judecătoriei sectorului 1, a fost formulată de o societate inexistentă, fapt ce viciază întreaga procedură execuţională.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII a civilă şi litigii de muncă, a respins cererea de revizuire, ca neîntemeiată Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că nu sunt întrunite dispoziţiile art. 322 pct. 7 C proc. civ., întrucât prevederile deciziei nr. 1898 din 30 octombrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV a civilă, prin care se statua că SC A. S.R.L., nu are capacitate de folosinţă, au fost avute în vedere de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, la pronunţarea sentinţei civile nr. 3847 din 10 iunie 2003, irevocabilă prin respingerea recursului, astfel că nu există două hotărâri contradictorii, pronunţate în două cauze diferite, în speţă fiind vorba de hotărâri pronunţate în aceeaşi cauză, înainte şi respectiv după casarea cu trimitere spre rejudecare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuientul C.S. Deşi declaraţia de recurs a fost depusă în termen legal, motivele acestuia au fost formulate cu mult peste termenul prevăzut de art. 303 alin. (1) şi (2) C proc. civ., astfel că acestea nu vor fi analizate.
De altfel, recursul este inadmisibil în considerarea argumentelor ce succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Textul este aplicabil şi în cazul când revizuirea este cerută pentru hotărâri potrivnice, recursul putând fi exercitat doar în condiţiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ., numai în măsura în care şi hotărârea retractată era susceptibilă de recurs.
Ca atare, în situaţia când este atacată pe calea revizuirii, pentru contrarietate de hotărâri, o decizie dată în recurs, împotriva hotărârii pronunţată în revizuire nu există drept de recurs.
Or, în speţă, hotărârea atacată prin intermediul acestei căi extraordinare de atac este irevocabilă, fiind pronunţată în soluţionarea recursului declarat de C.S. împotriva sentinţei civile nr. 3847 din 10 iunie 2003 a Judecătoriei sectorului 1.
Aşa fiind, recursul se va respinge, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de revizuentul C.S. împotriva deciziei nr. 565 R din 28 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII a civilă şi litigii de muncă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 10235/2004. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 1009/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|