ICCJ. Decizia nr. 1171/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 1171/2004
Dosar nr. 1301/2003
Şedinţa publică din 10 februarie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 17 iunie 2002, reclamantul S.A. a chemat în judecată pe pârâta Prefectura judeţului Călăraşi solicitând ca aceasta să fie obligată a-i restitui în natură un car cu doi boi, un plug şi o grapă, sau, contravaloarea acestora apreciată la suma de 100.000.000 lei.
În motivarea cererii acesta a arătat, că bunurile pretinse au intrat în patrimoniul cooperativei agricole în anul 1960 odată cu suprafaţa de 4,35 ha teren, pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991.
În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, în acest sens anexând actul nr. S 560 din 24 mai 2002 al Prefecturii judeţului Călăraşi ca răspuns la notificarea adresată de reclamant prin Biroul executori judecătoreşti Călăraşi sub nr. 100 din 13 februarie 2002.
Investit cu soluţionarea cauzei, Tribunalul Călăraşi a respins, ca inadmisibilă contestaţia, prin sentinţa civilă nr. 1124 din 28 august 2002 reţinând în esenţă, că măsurile reparatorii pentru bunurile solicitate de către contestator, îşi au izvorul în Legea nr. 18/1991 şi nu în Legea nr. 10/2001 care se referă la alt gen de instalaţii şi utilaje, o condiţie obligatorie pentru revendicarea unor bunuri mobile potrivit acestei legi fiind aceea ca ele să fi fost preluate odată cu imobilul.
Sentinţa tribunalului a fost confirmată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, care, prin Decizia nr. 1 din 14 ianuarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul contestatorului.
Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
A criticat instanţele, imputându-le că ar fi interpretat greşit dispoziţiile legale, întrucât, bunurile a căror restituire a pretins prin acţiune, au fost preluate împreună cu terenul reconstituit în baza Legii nr. 18/1991, fiind încorporate şi înregistrate ca atare, aşa încât, în speţă ar fi aplicabile prevederile art. 6 din Legea nr. 10/2001.
Recursul este neîntemeiat.
În mod corect a reţinut instanţa de apel, confirmând soluţia pronunţată la judecarea fondului, că bunurile solicitate de reclamantul S.A., nu se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Aceste bunuri care aşa cum precizează reclamantul în acţiune au intrat în patrimoniul cooperativei agricole de producţie în anul 1960 odată cu terenul agricol, pot face obiectul restituirii în raport cu prevederile art. 27 şi art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Aşa fiind, motivele de recurs invocate de reclamant, sunt neîntemeiate şi nu pot fi reţinute.
În consecinţă, recursul urmează a se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul S.A. împotriva deciziei nr. 1 din 14 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1167/2004. Civil. Litigiu de munca. Recurs în... | ICCJ. Decizia nr. 1175/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
