ICCJ. Decizia nr. 1495/2004. Civil. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1495
Dosar nr. 3670/2004
Şedinţa publică din 25 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1127/2002 reclamantul Consiliul Local Sâncel, în contradictoriu cu Primăria Municipiului Blaj, a contestat efectuarea intabulării în favoarea Primăriei Municipiului Blaj a documentaţiei de parcelare şi identificare înaintată serviciului de carte funciară, iar prin precizarea acţiunii, a solicitat să se dispună anularea încheierii de intabulare în C.F. a suprafeţei totale de 2 ha 4599 mp, rampă de gunoi şi drum de acces şi revenirea la situaţia anterioară de C.F., să se constate nulitatea absolută a actului de schimb care a stat la baza acestei intabulări, pentru lipsa consimţământului Consiliului Local Sâncel şi să se dispună intabularea terenului respectiv în favoarea comunei Sâncel în calitate de proprietară cu titlu de constituire la Legea nr.18/1991.
Cererea astfel precizată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1405 C. civ., Legea nr. 18/1991 şi Decretul-lege nr. 115/1938.
În cauză au formulat cerere de intervenţie în interesul Consiliului Local Sâncel intervenienţii R.A., C.V., O.M., F.A. şi A.M., solicitând a se dispune anularea încheierii de intabulare sus-arătată şi intabularea imobilului în favoarea comunei Sâncel.
Judecătoria Blaj, prin sentinţa civilă nr. 506 din 29 septembrie 2003, a respins acţiunea reclamanţilor, a respins cererea de intervenţie în interesul Primăriei Sâncel, Consiliului local Sâncel şi Primarului comunei Sâncel.
Împotriva sentinţei au declarat apel Consiliul Local Sâncel, Primarul comunei Sâncel şi intervenienţii.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, prin Decizia nr. 495/A din 30 martie 2004, a respins ca nefondat apelul, menţinând astfel, soluţia instanţei de fond.
Împotriva acestei decizii reclamanţii şi intervenienţii au declarat recurs, invocând motive de casare prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Astfel, în esenţă, s-a susţinut că înscrierea în C.F. a imobilului în litigiu în favoarea Primăriei Blaj s-a făcut fără temei legal, încălcându-se art. 5 din Decretul-lege nr. 115/1938 şi art. 22 din Legea nr. 7/1996.
S-a arătat că intabularea s-a făcut fără a exista declaraţie expresă impusă de aceleaşi dispoziţii legale a reclamanţilor sau intervenienţilor, că pretinsul schimb de terenuri nu a avut loc niciodată, că instanţa a încălcat prevederile art. 1191 C. civ. admiţând proba cu martori pentru un act a cărui valoare era mai mare de 250 lei, că s-a interpretat greşit un act dedus judecăţii, respectiv că schimbul de teren a fost recunoscut de Primăria Sâncel.
Recursul este nefondat.
Aşa cum corect a reţinut curtea de apel, ca, de altfel, şi instanţa de fond, din actele şi lucrările dosarului reiese că Primăria Municipiului Blaj este, conform încheierii nr. 763/2002, proprietara imobilului înscris în C.F. nr. 2413 Sâncel, rampă de gunoi, în suprafaţă de 2 ha 3591 mp în cotă de 1/1 cu titlu schimb.
Totodată, este de necontestat că terenul din litigiu este utilizat de peste 20 de ani ca rampă de gunoi pentru Municipiul Blaj.
În ceea ce priveşte audierea martorului, în cauză s-a făcut aplicarea regulilor prevăzute de art. 1191-1196, în conformitate cu art. 1197 C. civ., în situaţia existenţei unui început de dovadă scrisă.
Instanţa de apel a stabilit în mod corect că schimbul de teren a fost efectuat, el a fost recunoscut de Primăria Sâncel, iar din declaraţia martorului rezultă că formele de schimb au fost întocmite, fapt confirmat şi de împrejurarea că de peste 20 de ani terenul în litigiu a fost folosit ca rampă de gunoi, fără a exista obiecţii din partea fostului proprietar C.A.P. Sâncel.
Acest teren, tocmai pentru acest motiv, nu a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 în favoarea foştilor proprietari persoane fizice, cărora li s-a reconstituit dreptul asupra unor terenuri echivalente aflate în rezerva Comisiei locale Sâncel.
Reconstituirea dreptului acestora de proprietate s-a făcut pe terenurile din rezerva localităţii Sâncel, deoarece interesul a fost mai mare pentru rampa de gunoi şi s-a trecut cu vederea existenţa schimbului de teren.
Întrucât soluţia pronunţată de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel este la adăpost de criticile exprimate, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Consiliul local Sâncel, Primarul comunei Sâncel, Primăria comunei Sâncel, R.A., C.V., O.M., F.A. şi A.M. împotriva deciziei nr. 495/A din 30 martie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1560/2004. Civil. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1363/2004. Civil. Pretentii; obligatia de a... → |
|---|
