ICCJ. Decizia nr. 1503/2004. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1503
Dosar nr. 8324/2004
Şedinţa publică din 25 februarie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3225/2002, reclamantul M.C. a chemat în judecată pe pârâtul P.M., solicitând să fie obligat să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 0,06 ha în punctul numit „Feţe Cârciu".
În motivarea cererii reclamantul a arătat că pentru terenul în litigiu i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform hotărârii nr. 182 din 25 septembrie 1995 a Comisiei judeţene de fond funciar Gorj, dar titlul de proprietate s-a emis numai pe suprafaţa de 1968 mp, deşi comisia a fost obligată prin hotărâre judecătorească să-i emită titlul pentru 2500 mp.
Prin sentinţa civilă nr. 63 din 20 ianuarie 2003, Judecătoria Motru a respins acţiunea.
Prima instanţă a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra terenului pe care îl revendică de la pârât, din probatoriile dosarului rezultând că terenul revendicat nu se află în posesia pârâtului.
După parcurgerea unui prim ciclu procesual, Curtea de Apel Craiova, rejudecând apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei nr. 63 din 20 ianuarie 2003, prin Decizia civilă nr. 144 pronunţată la 11 februarie 2004, a admis apelul şi a schimbat sentinţa în sensul că a admis în parte acţiunea în revendicare şi a obligat pârâtul să-i lase reclamantului în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 308 mp, individualizat conform schiţei anexă nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de ing. I.I.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a reţinut, faţă de constatările raportului de expertiză efectuat în rejudecarea apelului, că lăţimea terenului deţinut de reclamant este mai mică decât cea indicată în actele de proprietate şi schiţele de parcelare, rezultând un minus de 353 mp teren, din care 308 mp sunt ocupaţi de pârâtul P.M.
S-a apreciat că acţiunea în revendicare introdusă de reclamant este întemeiată în parte, făcându-se dovada, potrivit art. 480 C. civ., că din terenul cu privire la care reclamantului i s-a recunoscut dreptul de proprietate, pârâtul ocupă nelegitim suprafaţa de 308 mp.
Împotriva acestei decizii, pârâtul P.M. a formulat recurs, susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a reţinut corect faptul că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului pe care l-a revendicat de la el, că el este proprietarul unei suprafeţe de teren de 4950 mp, pe care l-a dobândit prin donaţie de la B.D. şi B.C. şi care nu se suprapune cu terenul solicitat de reclamant; de asemenea, a contestat concluziile raportului de expertiză, întrucât nu a avut în vedere contractele de vânzare-cumpărare încheiate la 31 iulie 1937 şi 11 mai 1944, în care figurează în calitate de cumpărător B.D., antecesorul donatorilor săi B.D. şi B.C., care au fost proprietarii terenului până în momentul încheierii donaţiei.
Recursul este nefondat.
Procedând la rejudecarea apelului, Curtea de Apel Craiova a dispus efectuarea unei expertize topometrice; ambele părţi cu formulat obiecţiuni, care au fost respinse de instanţă ca neîntemeiate.
Examinând considerentele şi concluziile raportului de expertiză întocmit de ing. I.I., se constată, aşa cum, de altfel, corect a constatat şi instanţa de apel, că expertul a efectuat măsurătorile terenurilor deţinute de părţi în raport cu actele de proprietate pe care părţile le-au prezentat, precum şi având în vedere indicaţiile din Decizia de casare, potrivit cărora nu s-a dat eficienţă juridică actelor ce dovedesc dobândirea proprietăţii de către autorul donatorilor, de vreme ce regimul juridic al terenurilor s-a stabilit în baza dispoziţiilor Legii nr. 18/1991.
Criticile exprimate de recurent sunt neîntemeiate.
Expertul a stabilit că lăţimea terenului deţinut de reclamant este mai mică faţă de cea care reiese din actele de proprietate, rezultând că suprafaţa de 308 mp este ocupată de pârât.
În ceea ce priveşte proprietatea pârâtului, s-a constatat în mod corect că acesta deţine în plus suprafaţa de 308 mp, faţă de actele de proprietate, ori acest teren a fost ocupat de la reclamant.
Rezultă că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală, stabilind că acţiunea în revendicare este întemeiată în parte, deoarece s-a făcut dovada, potrivit art. 480 C. civ., că din terenul cu privire la care i s-a recunoscut reclamantului dreptul de proprietate, pârâtul ocupă fără drept suprafaţa de 308 mp.
Faţă de considerentele exprimate mai sus, recursul apare ca nefondat şi va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P.M. împotriva deciziei nr. 144 din 11 februarie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4279/2004. Civil. Revendicare; constatare... | ICCJ. Decizia nr. 1473/2004. Civil. încheiere de suspendare... → |
|---|
