ICCJ. Decizia nr. 1605/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1605
Dosar nr. 34204/1/2004
nr. vechi 11762/200.
Şedinţa publică din 14 februarie 2006
Asupra recursurilor civile de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 10 mai 2002 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr. 4336/2002, reclamanţii M.E. şi M.I. au contestat Decizia nr. 644 din 10 aprilie 2002 emisă de SC E. SA Bucureşti, prin care notificarea cu nr. 253/2001 a fost respinsă.
În motivarea contestaţiei se arată că prin C.F. Deva s-a făcut dovada dreptului de proprietate al intimatei, dar că la poziţia B3 se menţionează că imobilele de sub A 3-6 se transcriu din C.F. Deva. Faptul că ulterior C.F. a fost refăcut şi nu s-au mai trecut toate înscrierile iniţiale nu poate conduce la ideea dreptului de proprietate al intimatei.
Tribunalul, prin sentinţa civilă nr. 278/2003 a admis în parte cererea, a anulat Decizia şi a obligat intimata să emită o nouă decizie în temeiul căreia reclamanţii vor primi titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, în sumă de 1.479.917.763 lei pentru terenul în suprafaţă de 2825,91 mp, înscris în C.F. Deva, nr. top 1327/1, 1328/1, a fost obligată pârâta la cheltuieli de judecată în cuantum de 3.300.000 lei.
A reţinut prima instanţă că potrivit certificatului de moştenitor nr. 245 din 18 septembrie 2001, autentificat de Biroul notarului public A.O., moştenitorii defuncţilor, B.I. şi B.E. şi respectiv M.(B.)V. sunt M.E. şi M.I., cu o cotă succesorală de ½ fiecare.
Imobilele înscrise în C.F. Deva nr. top 1327/1 şi 1328/1 au fost proprietatea familiei dr. P.G. Prin actul autentic nr. 150 15 iunie 1949 B.I. a cumpărat de la familia dr. P.G. porţiunea lor de proprietate din Morile de apă din Deva, cuprinse în C.F. Deva şi C.F. Săntuhalm, iar prin încheierea nr. 493 din 24 iunie 1949 emisă în baza contractului de vânzare-cumpărare sub nr. 149 din 15 iunie 1949 s-a dispus intabularea în C.F. 2058 nr. top 1327/1, 1328/1 a dreptului de proprietate în favoarea lui B.I. Din foaia de avere nr. 2685 Deva se constată că nr. top 1327/1 şi 1328/1 au fost aduse din C.F. Deva şi transcrise în favoarea statului român, Ministerul Energiei Electrice, cu titlu de expropriere în baza Decretului-lege nr. 65/1951.
În consecinţă, nr. top 1327/1 şi 1328/1, fiind transcrise din C.F. 2058 Deva în C.F. 2685 Deva în anul 1951 nu mai aveau cum să figureze în foaia de avere nr. 2058, ce ulterior a fost reconstituită.
Arată instanţa că sunt incidente dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 10/2001, în cauză terenul fiind ocupat de garaje, atelier mecanic, un bloc, un atelier de proiectare etc., astfel încât persoana îndreptăţită trebuia să primească o ofertă de restituire prin echivalent corespunzătoare valorii imobilului.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia nr. 81 din 22 ianuarie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de SC E. SA şi ca inadmisibil apelul declarat de SC E.B. SA, pentru motivele ce se vor arăta.
Acţiunea reclamanţilor constituie o contestaţie împotriva deciziei nr. 644 din 10 aprilie 2002 a unităţii pârâte, formulată în conformitate cu prevederile art. 22 şi urm. din Legea nr. 10/2001. Unitatea emitentă a acestei decizii are calitatea procesuală pasivă, cu atât mai mult cu cât situaţia notificărilor a fost predată filialei nou înfiinţate abia la 18 iulie 2002, după înregistrarea la instanţă a contestaţiei.
Neintroducerea în cauză a Ministerului Finanţelor Publice ar putea fi considerată un viciu procedural ce poate fi invocat doar de către acest minister şi doar în măsura în care i s-a cauzat vreun prejudiciu.
Pe fondul cauzei se arată că situaţia juridică a imobilului în litigiu anterior anului 1949 când s-a intabulat în dreptul de proprietate al lui B.I. este irelevantă în cauză, atâta timp cât intabularea nu a fost contestată.
Apelul formulat de S.D.F.E.E. Deva este inadmisibil deoarece societatea nu a fost parte în proces, punând concluzii doar ca reprezentantă a pârâtei SC E. S.
Împotriva deciziei au declarat recurs SC F.D.F.E.E.E.B. SA, sucursala de D.F.E.E. Deva, criticând hotărârea sub aspectul necitării în cauză a Ministerului Finanţelor Publice şi a introducerii în cauză a recurentei raportat la reorganizările survenite în structura SC E. SA, prin HG nr. 1342/2001, pentru opozabilitate. Pe fondul pricinii se arată că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului reclamanţilor ori a întinderii dreptului de proprietate.
Apelanta SC E. SA, prin recursul declarat, critică Decizia pronunţată în apel pentru considerentele ce urmează.
Terenul în suprafaţă de 2818,62 mp este ocupat funcţional de SC E.B. SA, societatea cu personalitate juridică, respectiv S.D.F.E.E. Deva, situaţie în care recurenta nu are calitate procesuală.
Greşit, instanţa a anulat Decizia emisă cu obligarea de a se emite o nouă decizie întrucât imobilul nu se afla în patrimoniul recurentei; Decizia de acordare a titlurilor de valoare este de competenţa exclusivă a Consiliului Judeţean Hunedoara, cum greşită este şi stabilirea cuantumului titlurilor de valoare nominală, în condiţiile în care acest cuantum trebuia negociat.
Instanţa de apel, în mod greşit a reţinut că dreptul de proprietate al contestatorilor este dovedit prin încheierea nr. 149 din 15 iunie 1949, în condiţiile în care arhiva C.F. nu mai deţine C.F. Deva, iniţială şi în extenso.
Pe parcursul procesului recurenta SC E. SA, prin Decizia 792 din 2 decembrie 2004 a acordat măsuri reparatorii prin echivalent, sub formă de titluri de valoare nominală, folosite exclusiv în procesul de privatizare, la valoarea de 1.479.917.763 lei pentru terenul în suprafaţă de 2825,91 mp, întrucât restituirea în natură nu este posibilă, faţă de împrejurarea că terenul este ocupat funcţional, în întregime de sediile administrative al S.D.F.E.E. Deva şi A.I.S.E. Deva.
Urmare a acestei decizii, S.C. D.F.E.E. Electrica S.A. a emis Decizia nr. 104 din 28 februarie 2005 prin care au modificat art. al deciziei nr. 794 din 2 decembrie 2004 în sensul că petenţii urmează a urma procedura prevăzută la cap. IV din Legea nr. 10/2001 pentru obţinerea măsurilor reparatorii.
Urmare a emiterii deciziilor sus arătate, recursul declarat de SC F.Î.S.E.E.S. SA (unitate ce s-a subrogat în drepturi şi obligaţii SC E. SA) şi HG 74/2005, a rămas fără obiect întrucât a înţeles să acorde reclamanţilor măsurile reparatorii cuvenite potrivit dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001.
Faţă de cele arătate recursul va fi respins ca rămas fără obiect.
Recursul declarat de S.C. filiala D.F.E.E., E. Banat SA, sucursala de D.F.E.E. Deva, urmează a fi respins ca nefondat pentru considerentele ce succed.
Prin Decizia recurată apelul declarat de recurentă a fost respins ca inadmisibil întrucât această societate nu a fost parte în proces, punând concluzii la instanţa de fond doar ca reprezentată a pârâtei SC E. SA
În principiu, întrucât hotărârea civilă produce efecte relative, numai persoanele care au avut calitatea de parte în primă instanţă pot să declare apel. În caz contrar, apelul va fi respins ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală sau, întrucât calitatea procesuală este o condiţie de admisibilitate a oricărei cereri, ca inadmisibil.
Instanţa de apel constatând că apelanta (S.D.F.E.E. Deva) nu a avut calitate de parte în proces, întrucât a pus concluzii la instanţa de fond doar ca reprezentată a pârâtei (SC E. SA), făcând o corectă aplicare a legii, a respins apelul declarat ca inadmisibil.
Pentru considerentele sus arătate, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca rămas fără obiect recursul declarat de pârâta SC F.Î.S.E.E.S. SA declarat împotriva deciziei civile nr. 81/A din 22 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Respinge ca nefondat recursul declarat de SC D.F.E.E. E.B. SA, sucursala de D.F.E.E. Deva, împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1656/2004. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1595/2004. Civil. Revendicare. Recurs → |
---|