ICCJ. Decizia nr. 1799/2004. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1799
Dosar nr. 3761/2004
Şedinţa publică din 8 martie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Târgovişte sub nr. 4505 din 14 iunie 2002, reclamanta D.M. a chemat în judecată pe pârâţii N.E. şi N.M. solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să fie obligaţi pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi posesie, terenul în suprafaţă de 600 mp, situat în extravilanul comunei Măneşti, suprafaţa de 6,7 mp şi de 174 mp terenuri intravilane în comuna Măneşti, dobândite de la mama sa, în baza contractului de donaţie autentificat sub nr. 2795 din 10 decembrie 1997 şi contractul de vânzare-cumpărare din 12 decembrie 1997.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că nu poate intra în posesia terenurilor descrise în acţiune, fiind împiedicată de pârâţi, care le ocupă în mod abuziv.
Judecătoria Târgovişte prin sentinţa civilă nr. 568 din 20 februarie 2004 a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă, reţinând că, deşi reclamanta posedă cele două contracte de înstrăinare, respectiv contractul de donaţie şi contractul de vânzare-cumpărare, totuşi aceste contracte nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi admisă acţiunea, pe de o parte, dat fiind că titlul de proprietate emis pe numele vânzătoarei a fost anulat în mod irevocabil, iar pe de altă parte, pârâţii au exercitat o posesie utilă, în condiţiile art. 1846 C. civ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, susţinând că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea în revendicare, înlăturând în mod nelegal cele două contracte prin care a dobândit terenurile revendicate, contracte care sunt valabile.
Curtea de Apel Ploieşti prin Decizia civilă nr. 1378 din 29 aprilie 2004, a admis apelul reclamantei, a schimbat în tot sentinţa şi pe fond a admis acţiunea reclamantei D.M. şi a obligat pe pârâţii N.E. şi N.M. să lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică posesie terenul în suprafaţă de 600 mp situat în extravilanul comunei Măneşti, judeţul Dâmboviţa, identificat în contractul donaţie autentificat sub nr. 2795 din 10 decembrie 1997, terenul curţi, construcţii în suprafaţă de 6,7 mp şi terenul arabil de 174 mp din intravilanul comunei Măneşti, judeţul Dâmboviţa, identificate în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2826 din 10 decembrie 1997 şi în schiţele anexă la raportul de expertiză topo întocmit de expert H.M.
În contra deciziei menţionată mai sus, pârâţii N.E. şi N.M. au declarat recurs arătând că Decizia curţii de apel se întemeiază pe o greşeală gravă, de fapt şi apreciază eronat probele administrate.
Au mai susţinut că sentinţa de la fond este legală şi temeinică, că terenurile din acţiunea reclamantei nu se regăsesc în nici un titlu pentru că pârâţii le-au stăpânit efectiv de peste 40 de ani. Au solicitat admiterea recursului.
Recursul este nefondat.
Recurenţii-pârâţi au invocat ca temei de drept art. 304 pct. 11 C. proc. civ, susţinând că Decizia curţii de apel se întemeiază pe o greşeală gravă de fapt şi s-au apreciat eronat probele administrate.
Pct. 11 al art. 304 a fost abrogat prin art. 1 pct. 112 din OUG nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000.
În vechea reglementare pct. 11 al art. 304 avea următorul conţinut: „când hotărârea se întemeiază pe o greşeală gravă de fapt decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate".
Aşadar, recursul fiind întemeiat pe un articol de lege abrogat, acesta se priveşte nefondat, urmând a fi respins, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâţii N.E. şi N.M. împotriva deciziei nr. 1378 din 29 aprilie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1822/2004. Civil. Contestaţie în anulare | ICCJ. Decizia nr. 1807/2004. Civil. Recurs → |
|---|
