ICCJ. Decizia nr. 1885/2004. Civil. Reziliere contract vânzare cumparare cu clauza de întretinere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1885
Dosar nr. 3700/2004
Şedinţa publică din 10 martie 200.
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1447 din 24 octombrie 2003, Judecătoria Vînju Mare a respins acţiunea formulată de reclamantul Ş.G. împotriva pârâtului B.S.D.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a solicitat rezilierea contractului de vânzare–cumpărare cu clauză de întreţinere încheiat cu pârâtul, motivat de faptul că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia de întreţinere.
La data de 15 iulie 2002, părţile au încheiat un contract de "vânzare-cumpărare cu întreţinere" prin care reclamantul a transmis pârâtului dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile identificate în contract, în schimbul întreţinerii.
Pârâtul şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţia de întreţinere până în vara anului 2003, când reclamantul a refuzat să mai primească îngrijire de la acesta. Chiar şi după acest moment pârâtul a insistat să îl viziteze pe reclamantul care l-a respins, deşi traiul său s-a înrăutăţit simţitor.
A reţinut, prin urmare, instanţa de fond, că neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere nu este imputabilă pârâtului.
Apelul declarat de reclamant a fost admis prin Decizia nr. 820 din 13 aprilie 2004 a Curţii de Apel Craiova, care a anulat sentinţa şi a dispus admiterea acţiunii, în sensul rezoluţiunii contractului de întreţinere încheiat.
Curtea de apel a reţinut că instanţa de fond nu a făcut o interpretare corectă şi completă a probatoriului administrat în cauză. Neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere este imputabilă pârâtului care, pe fondul deteriorării relaţiilor cu soţia sa, a neglijat întreţinerea reclamantului, părăsind chiar locuinţa în care se mutase.
Împotriva acestei decizii, pârâtul B.S.D. a declarat recurs în termenul prevăzut de lege.
Recursul declarat este nul.
Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor.
Conform art. 306 alin. (3) din acelaşi cod, indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute de art. 304.
În recursul declarat, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., pârâtul arată că instanţa de apel a apreciat eronat probele administrate la instanţa de fond.
Critica adusă deciziei şi dezvoltarea acesteia nu permite încadrarea în nici unul din motivele de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., aşa cum a fost modificat prin OUG nr. 58/2003, aprobată prin Legea nr. 195/2004. Ea vizează elemente care ţin de interpretarea probatoriului administrat în cauză şi care, după abrogarea pct. 11 al art. 304 C. proc. civ., nu pot fi supuse cenzurii instanţei de recurs.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va constata nul recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de pârâtul B.S.D. împotriva deciziei nr. 820 din 13 aprilie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2002/2004. Civil. Restituire bunuri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 188/2004. Civil. Radiere drept de proprietate.... → |
---|