ICCJ. Decizia nr. 2406/2004. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2406
Dosar nr. 7945/2004
Şedinţa publică din 25 martie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele :
Prin acţiunea adresată la data de 9 aprilie 2003 Judecătoriei Moineşti, reclamantul N.E. a acţionat în judecată pârâta S.N. solicitând să se dispună obligarea acesteia de ai lăsa în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 600 mp teren silişte situat în intravilanul comunei Poduri, judeţul Bacău.
Reclamantul a arătat că este proprietarul suprafeţei de teren respective, dobândind-o în mod legal în anul 1992, iar pârâta, care îi este vecină, şi-a extins stăpânirea şi asupra bunului său.
Judecătoria Moineşti, prin sentinţa civilă nr. 2144 din 11 septembrie 2003 a admis acţiunea astfel cum a fost formulată, reţinând în esenţă că:
- titlul reclamantului asupra imobilului îl constituie sentinţa civilă nr. 8754/1993 a Judecătoriei Bacău, care a perfectat cumpărarea de la numitul S.E. ;
- pârâta a recunoscut că stăpâneşte în fapt terenul şi a invocat în favoarea sa uzucapiunea, însă această apărare a fost respinsă întrucât până în anul 1990 posesia nu s-a exercitat sub nume de proprietar ci ca beneficiar al lotului în folosinţă aparţinând CAP- lui local.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentinţe a fost respins cu o motivare asemănătoare celei a instanţei de fond, prin Decizia civilă nr. 134 din 12 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bacău.
Prin prezentul recurs, ale cărui motive nu au fost încadrate în drept dar în dezvoltarea lor se referă la ipotezele cuprinse în art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., a susţinut în principal că :
- expertiza tehnică efectuată în cauză nu confirmă susţinerile reclamantului;
- terenul în litigiu a fost cumpărat de pârâtă de la numita S.E. şi este stăpânit de peste 30 de ani, astfel încât acţiunea în revendicare urma să fie respinsă ca nefondată.
Recurenta pârâtă a depus ca act nou în sensul prevederilor art. 305 C. proc. civ. copia xerox a sentinţei civile nr. 200 din 4februarie 2004 a Judecătoriei Moineşti.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, hotărârile fiind în întregime legale şi temeinice.
Expertiza tehnică efectuată în cauză, în legătură cu care nici una dintre părţi nu a formulat obiecţiuni, se consemnează, în constatările şi concluziile sale, cu celelalte probatorii, identificând fizic terenul proprietatea reclamantului şi care este în prezent stăpânit fără drept de către pârâtă.
În privinţa apărărilor recurentei pârâte, aceasta a susţinut, în diferitele faze ale procesului, fie că a dobândit proprietatea prin uzucapiune, fie că a cumpărat terenul de la numita S.E.
Referitor la uzucapiune, în mod corect instanţele au apreciat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 1847 C. civ. iar în ceea ce priveşte dobândirea prin act juridic, nici înscrisul nou depus în recurs, sentinţa prin care se perfecta o vânzare–cumpărare cu numita S.E., nu conduce la concluzia că pârâta recurentă ar fi proprietara acelui teren revendicat de reclamant, identificat prin expertiza tehnică şi corespunzând cu titlul acestuia.
În consecinţă, cum criticile formulate nu pot fi primite, recursul va fi respins ca nefondat conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a-II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.N. împotriva deciziei civile nr. 134 din 12 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bacău.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2005
| ← ICCJ. Decizia nr. 2496/2004. Civil. Restituire bunuri... | ICCJ. Decizia nr. 2353/2004. Civil. Anulare act. Recurs → |
|---|
