ICCJ. Decizia nr. 4088/2004. Civil. Revizuire
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.4088
Dosar nr. 1867/2004
Şedinţa publică din 28 mai 2004
Asupra cererii de revizuire de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 28 februarie 2004 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cererea de revizuire formulată de petenta M.D.M., prin mandatar, îndreptată împotriva deciziei civile nr. 717 din 30 ianuarie 2004 a acestei instanţe, prin care s-a solicitat schimbarea acestei decizii în sensul respingerii recursului formulat de Municipiul Bucureşti.
A fost invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., susţinându-se că instanţa de recurs s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.
În dezvoltarea căii de atac extraordinare, s-a susţinut că recurentul Municipiul Bucureşti nu ar fi cerut exonerarea sa de plata daunelor cominatorii, acordate de instanţa de fond şi menţinută în apel pentru întârzierea de a răspunde notificării adresate de petentă potrivit Legii nr. 10/2001.
Din oficiu s-a dispus ataşarea dosarului nr. 3831, în care s-a pronunţat Decizia atacată.
Examinând cererea de revizuire, precum şi actele din dosarul ataşat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată nefondată calea extraordinară de atac.
Astfel, este real că prin acţiunea formulată în faţa Tribunalului Bucureşti reclamanta M.D.M. a solicitat obligarea Municipiului Bucureşti să soluţioneze notificarea ce-i fusese adresată, sub sancţiunea plăţii unor daune cominatorii de 10 milioane lei/zi de întârziere de la data împlinirii termenului de 10 zile şi până la data emiterii dispoziţiei de retrocedare.
Prin sentinţa civilă 137 din 17 februarie 2003 Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis acţiunea, a obligat pe pârât să soluţioneze notificarea în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancţiunea unor daune cominatorii de 10 milioane lei pe zi de întârziere.
Apelul declarat de pârât a fost respins prin Decizia civilă nr. 216 din 9 mai 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Prin recursul formulat, Municipiul Bucureşti a susţinut că termenul de 60 de zile prevăzut de Legea nr. 10/2001 este un termen de control şi în altă ordine de idei [alin. (3) din motivele recursului] că nu se poate reţine atitudinea pasivă a sa în nesoluţionarea în termen a notificării.
Prin Decizia civilă nr. 717 din 30 ianuarie 2004 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, a admis recursul, a modificat Decizia în sensul că a admis apelul pârâtului, a schimbat în parte sentinţa instanţei de fond şi a înlăturat dispoziţia privind obligarea la plata daunelor cominatorii, fiind menţinut restul.
În motivarea deciziei, instanţa de recurs a reţinut, sub aspectul care interesează prezenta cale de atac, că dispoziţiile Codului civil privind daunele cominatorii: nu aveau legătură cu natura pricinii dedusă judecăţii.
Potrivit art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei instanţe de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (…) dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.
În speţă, astfel cum a rezultat din expunerea lucrărilor dosarului, această ipoteză nu se regăseşte, recurenta susţinând implicit că atacă obligarea la daune cominatorii, atunci când a motivat lipsa sa de pasivitate.
Or, procedând în limitele şi în spiritul art. 129 C. proc. civ., instanţa de recurs a determinat cu exactitate sensul motivelor formulate de recurent, chiar dacă nu s-a folosit formula sacramentală „daune cominatorii"din petitul acţiunii şi din dispozitivul sentinţei.
Faptele şi motivele de casare enunţate în recursul scris au putut fi determinate de instanţa de recurs şi încadrate în termenul de casare de nelegalitate, prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Ca atare, nefiind fondată, cererea de revizuire urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta M.D.M. împotriva deciziei civile nr. 717 din 30 ianuarie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4084/2004. Civil. Contestatie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 4078/2004. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs → |
|---|
