ICCJ. Decizia nr. 4119/2004. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 4119/2004
Dosar nr. 2811/2003
Şedinţa publică din 31 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 26 august 2002 C.D. a chemat în judecată pe Primarul municipiului Buzău şi Consiliul Local al municipiului Buzău cerând anularea deciziei nr. 321 din 7 august 1992, prin care primul pârâti-a respins cererea, formulată în baza Legii nr. 10/2001, pentru a i se restitui în natură, terenul de 330 mp situat în municipiul Buzău, str. Transilvaniei, expropriat prin decretul nr. 302/1988 şi dobândit în proprietate, pe cale testamentară.
Tribunalul Buzău, secţia civilă, prin sentinţa nr. 498 din 4 noiembrie 2002, a admis acţiunea şi a anulat actul administrativ atacat, obligând pe pârâţi să-i restituie reclamantei, în natură, terenul solicitat.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă, prin Decizia nr. 62 din 25 martie 2003, a admis apelul pârâţilor şi, schimbând în întregime sentinţa, a respins, ca nefondată acţiunea, cu motivarea că terenul din litigiu, fiind expropriat din patrimoniul statului, nu cade sub incidenţa Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs bazat pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a arătat, în esenţă, că Decizia atacată a fost dată cu violarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001. Respectiv, deşi a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, pe cale testamentară, iar exproprierea bunului a fost făcută din patrimoniul său, fără temei instanţa de apel i-a respins acţiunea.
Recursul este nefondat.
Din economia prevederilor art. 14 lit. c) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 498/2003, rezultă că terenurile în intravilan (perimetrul construibil) care exced moştenirii legale, preluate în patrimoniul statului în baza art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 58/1974, nu cad sub incidenţa Legii nr. 10/2001.
În speţă, reclamanta a fost beneficiara unui legat universal, în temeiul căruia a dobândit în anul 1980, doar proprietatea construcţiilor nu şi a terenului pe care acestea erau aşezate. Prin efectul art. 30 din Legea nr. 58/1974, terenul a trecut în proprietatea statului şi a fost atribuit reclamantei, în folosinţă, pe durata construcţiilor. În anul 1988, prin decretul nr. 302/1988, imobilul în întregul său (construcţii şi teren) a fost expropriat, operaţiune urmată de edificarea în zonă, a unor blocuri de locuinţe, spaţii de parcare şi construcţii modulate.
Rezultă că reclamanta, nu a fost proprietara terenului din litigiu, aşa încât, nefiind persoană îndreptăţită în sensul art. 3 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, cu temei i-a fost respinsă acţiunea.
Aşa fiind, şi întrucât, nu au fost constatate motive de casare care pot fi invocate din oficiu, se impune respingerea recursului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta C.D. împotriva deciziei nr. 62 din 25 martie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4186/2004. Civil. Contestaţie în anulare | ICCJ. Decizia nr. 4084/2004. Civil. Contestatie la executare.... → |
|---|
