ICCJ. Decizia nr. 4234/2004. Civil. îndreptare eroare materială. Recurs
| Comentarii |
|
ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
SECTIA CIVILA SI DE PROPRIETATE INTELECTUALA
Decizia nr. 4234
Dosar nr. 20402/2004
Şedinţa publică din 20 mai 2005
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată la data de 4 decembrie 2003, la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti reclamantul G.D. a solicitat îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinţei civile nr. 3821 din 20 septembrie 1978 a Judecătoriei sectorului 8 Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 3590/1976 în sensul de a se trece: „Atribuie pârâtului G.D. încăperile 2 de la subsol şi 4 de la parter, corp A", în loc de: „Atribuie pârâtului G.D. încăperile 2 de la subsol şi 4 de la parter, corp B". În motivarea cererii se arată că în considerentele sentinţei instanţa a reţinut că încăperile 2 şi 4 fac parte din corpul A al imobilului supus partajului şi nu din corpul B, însă în încheierea de admitere în principiu, pronunţată la data de 16 noiembrie 1976 în acelaşi dosar, rezultă că pârâtului G.D. îi fusese donat apartamentul de la parterul corpului A, respectiv camera nr. 4; se mai susţine că şi din rapoartele de expertiză rezultă această situaţie, iar instanţa a omologat ultimul raport de expertiză reţinând aceleaşi concluzii.
Întrucât nu se poate efectua cadastrul şi intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate privind apartamentul G.D. a formulat prezenta cerere.
Prin încheierea pronunţată la 22 ianuarie 2004, judecătoria a respins, ca neîntemeiată, cererea.
Apelul declarat de G.D. împotriva încheierii pronunţate la 22 ianuarie 2004 a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 1560 din 6 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă. Pentru a pronunţa această decizie s-a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 281 C. proc. civ., întrucât dispozitivul sentinţei civile nr. 3821 din 20 septembrie 1978 a Judecătoriei sectorului 8 Bucureşti corespunde conţinutului considerentelor aceleiaşi sentinţe şi în consecinţă menţionarea corpului B în dispozitiv, nu poate fi interpretată ca o eroare materială.
Reclamantul G.D. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 1560 din 6 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, susţinând, în esenţă, că Decizia a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii, deoarece camerele 2 şi 4 se află în corpul A după cum rezultă din raportul de expertiză şi că tot din cuprinsul sentinţei reiese că numai corpul A are mansardă şi ca atare nu avea cum instanţa să atribuie reclamantei corpul B, cu excepţia încăperii nr. 4 şi apartamentului de la mansardă, fiind practic vorba de corpul A de clădire. De asemenea, recurentul mai arată că, chiar dacă art. 281 C. proc. civ. prevede că pe această cale se pot îndrepta erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, ne lasă totuşi libertatea îndreptării altor erori materiale ce pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
În raport de aceste motive recurentul solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate şi admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale.
Pârâta G.M.M. solicită respingerea recursului, ca nefondat, deoarece deşi se invocă drept motiv de recurs art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi anume lipsa de temei legal a hotărârii atacate sau încălcarea ori aplicarea greşită a legii, în realitate recurentul nu a indicat textul de lege încălcat sau greşit aplicat.
Curtea, analizând sentinţa nr. 3821 din 20 septembrie 1978 a Judecătoriei sectorului 8 Bucureşti în raport de motivele de recurs formulate, constată că prin această sentinţă s-a admis acţiunea principală formulată de reclamanta G.A., precum şi cererea reconvenţională formulată de pârâtul G.D. şi s-a dispus ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasă de pe urma defunctei P.J. Pârâtului G.D. i s-au atribuit încăperile 2 de la subsol şi 4 de la parter, corp B. Reclamantei G.A. i s-a atribuit corpul B, cu excepţia încăperii nr. 4, precum şi apartamentul de la mansardă (reclamanta G.A. a decedat la 8 noiembrie 1995 şi conform certificatului de moştenitor nr. 122 din 19 noiembrie 2003 autentificat la BNP M.G. din Bucureşti succesiunea acesteia a revenit în cote egale, celor doi descendenţi, G.D. şi G.M.M.).
Din considerentele acestei decizii rezultă că reclamantei i se atribuie corpul B, cu excepţia încăperii nr. 4 care fusese atribuită pârâtului, şi în consecinţă nu există nici o contradicţie între considerente şi dispozitiv cum susţine petentul. De asemenea, se menţionează în considerentele sentinţei civile nr. 3821/1978 că partajarea propusă de inginerii C. şi G. în sensul de a i se atribui pârâtului G.D. camera nr. 4 şi camera nr. 2 a fost aprobată prin adresa nr. 6877 din 26 august 1978 emisă de Direcţia de Sistematizare a Municipiului Bucureşti, S.A.S. Sector 8 ca urmare a reclamaţiei făcută de pârâtul G.D.
Expertiza de care face vorbire petentul, privind apartenenţa încăperii nr. 4 la corpul A al imobilului nu a fost omologată de instanţă, fiind doar amintită ca una din probele administrate în cauză, iar încheierea de admitere în principiu la care se referă petentul nu a fost depusă la dosar.
Din cele expuse rezultă că între considerentele şi dispozitivul sentinţei civile nr. 3821 din 20 septembrie 1978 a Judecătoriei sectorului 8 Bucureşti există concordanţă, iar în dispozitiv nu s-a strecurat nici o eroare materială cum susţine recurentul. Această sentinţă, pronunţată la 20 octombrie 1978, a rămas definitivă, prin nerecurare, după cum rezultă din copia legalizată depusă la dosarul de fond de recurent ceea ce denotă că recurentul nu a exercitat calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicare, în situaţia în care era nemulţumit de modul în care s-a dispus ieşirea din indiviziune, însă după 25 de ani formulează prezenta cerere de îndreptare a unei pretinse erori materiale.
Astfel fiind, Curtea constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 281 C. proc. civ. care reglementează îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii şi în consecinţă motivele de recurs sunt nefondate, urmând ca în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se dispună respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul G.D. împotriva deciziei nr. 1560 din 6 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata G.M.M.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 20 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4241/2004. Civil. încuviinţare executare... | ICCJ. Decizia nr. 4220/2004. Civil. Revendicare. Recurs → |
|---|
