ICCJ. Decizia nr. 4688/2004. Civil. Constatare nulitate absoluta act. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4688Dosar nr. 8675/2004
Şedinţa publică din 2 iunie 200.
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea din 18 iulie 2003 Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 445 C. proc. pen., anularea următoarelor înscrisuri trimise în original:
- procesul verbal din 4 mai 1996 al Adunării generale a membrilor fondatori ai Institutului de Studii Universitare „Carol I" aflat în dosarul nr. 169/PJ/1996 al Judecătoriei sectorului 1:.
- Statutul Institutului de Studii Universitare „Carol I" cu anexa tabelului nominal al membrilor asociaţi, împreună cu încheierea de autentificare nr. 1628 din 25 iunie 1996 a notarului public P.L., ambele în două exemplare ridicate din dosarul nr. 169/PJ/1996 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti şi din dosarul nr. 1628/1996 al Biroului notarului public P.L. În motivarea cererii se susţine că P.L. şi V.D.I. au fost cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 290, art. 289, art. 26 raportat la art. 289 şi art. 291 C. pen., prilej cu care s-a constatat că înscrisurile de mai sus sunt false.
Concomitent a fost depus un exemplar al Ordonanţei nr. 915/P/2000 din iunie 2003, prin care parchetul solicitant a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor P.L. şi V.D.I., aplicarea sancţiunii administrative a amenzii în sumă de 10 milioane lei învinuitului V.D.I. şi trimiterea înscrisurilor false Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti pentru a dispune anularea acestora.
Examinând ordonanţa arătată şi probele administrate în timpul cercetării penale, depuse de asemenea la dosarul cauzei, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 310 din 14 ianuarie 2004, prin care a admis cererea şi, în contradictoriu cu V.D.I. şi Biroul notarului public L.P., a anulat înscrisurile false.
Apelul declarat de pârâtul V.D.I. a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 31/A din 9 martie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă.
Constatând că apelul nu a fost motivat, instanţa de apel a procedat potrivit art. 295 alin. (1) C. proc. civ., statuând că prima instanţă a stabilit judicios situaţia de fapt şi a aplicat corect legea.
Împotriva deciziei dată în apel, pârâtul V.D.I. a declarat recurs, prin care susţine că situaţia de fapt reţinută de instanţe contravine stării reale, fiind stabilită pe baza declaraţiilor unor cadre didactice supuse şantajului şi refuzului procurorului de a examina şi alte probe.
Recursul este întemeiat.
Aşa cum rezultă din examinarea lucrărilor cauzei, prima instanţă a admis acţiunea, iar instanţa de apel a păstrat sentinţa dată prin respingerea apelului, având ca suport probatoriu numai ordonanţa procurorului şi constatările acestuia.
Modul în care instanţele au procedat constituie o încălcare a principiului nemijlocirii care guvernează procesul civil, care constă în obligaţia instanţei de a cerceta direct şi nemediat toate elementele care servesc la dezlegarea pricinii, astfel încât soluţia adoptată să se sprijine pe probe primare, ceea ce presupune un raport nemijlocit între probă şi faptă.
Concomitent, procedeul folosit este şi o încălcare a dispoziţiilor art. 184 C. proc. civ., potrivit căruia falsul se va cerceta de instanţa civilă prin orice mijloace de dovadă.
Cu alte cuvinte, instanţele aveau obligaţia de a asculta persoanele învinuite de săvârşirea falsului, de a pune în discuţia lor şi de a ordona administrarea tuturor probelor pe care le-ar fi considerat necesare în scopul stabilirii faptelor şi aplicării corecte a legii, numai astfel fiind respectate regulile procesului civil şi exercitat rolul activ conferit prin art. 129 alin. (5) C. proc. civ.
În lipsa dovezilor administrate nemijlocit în faţa instanţelor, nu poate fi exercitat controlul judecătoresc specific recursului, situaţia de fapt nefiind pe deplin lămurită pentru a se verifica modul de aplicare a legii potrivit dispoziţiilor art. 314 C. proc. civ.
Ca urmare, hotărârea atacată este casabilă pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1)-(2) şi art. 313 C. proc. civ., recursul va fi admis, Decizia dată în apel va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare instanţei de apel, care va administra, potrivit celor mai sus arătate, în mod nemijlocit toate probele necesare soluţionării temeinice şi legale a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul V.D.I. împotriva deciziei nr. 31/A din 9 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4739/2004. Civil. Servitute de trecere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4698/2004. Civil. Program vizitare minor -... → |
|---|
