ICCJ. Decizia nr. 4875/2004. Civil. încuviinţare executare silită. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4875
Dosar nr. 10274/2004
Şedinţa publică din 6 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 4855 din 27 noiembrie 2003, pronunţată în dosarul nr. 7315/2003 de Judecătoria Bistriţa, s-a admis cererea şi s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu constând în sentinţa civilă nr. 2490/2003 a Judecătoriei Bistriţa, prin care s-a validat poprirea şi terţul poprit A.J.O.F.M. Bistriţa a fost obligat să plătească creditorului T.C.R., prin ocrotitorul său legal C.C.N., suma de 740.000 lei lunar pensie de întreţinere stabilită prin sentinţa civilă nr. 1459/2002 în sarcina debitorului T.C.C.
Apelul declarat de terţul poprit A.J.O.F.M. Bistriţa Năsăud împotriva încheierii nr. 4855 din 27 noiembrie 2003 a Judecătoriei Bistriţa a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj prin Decizia civilă nr. 387 din 20 februarie 2004.
Instanţa de apel a reţinut că motivele invocate de apelant, anume aplicarea în cauză a prevederilor art. 3 din OG nr. 22/2003 şi art. 4 din Legea nr. 288/2002, nu pot fi analizate în stadiul executării silite a titlului executoriu.
Împotriva deciziei a declarat recurs A.J.O.F.M. Bistriţa Năsăud.
Recurenta invocă prevederile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., susţinând că instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut şi prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greşită a legii.
Recurenta susţine că nu a putut efectua reţinerile ordonate pentru că abia la data de 1 aprilie 2003 s-a înregistrat ordonanţa de poprire şi indemnizaţia de şomaj s-a achitat debitorului lunar şi integral pentru perioada 31 decembrie 2002 (data punerii în plată ca şomer) până la data de 1 aprilie 2003.
Decizia atacată este nelegală şi pentru omisiunea instanţei de apel de a comunica recurentei întâmpinarea depusă la dosar, despre care se face amintire în decizie, cu toate că legea prevede obligativitatea comunicării întâmpinării.
Recursul declarat de terţul poprit este nefondat.
Ca temeiuri de casare a deciziei, recurentul a invocat două dintre motivele prevăzute în art. 304 C. proc. civ., dar s-a limitat la reproducerea dispoziţiilor art. 304 pct. 6 şi 9 C. proc. civ., fără a arăta în ce constau încălcările de lege săvârşite de instanţă, cu atât mai mult că fiecare din textele enunţate conţin câte două ipoteze, fără a preciza care dintre ele sunt incidente cauzei.
În sprijinul afirmaţiei referitoare la data plăţii indemnizaţiei de şomaj, pretinsă a fi anterioară înregistrării ordonanţei de poprire transmisă de ultimul loc de muncă al intimatului debitor, recurentul nu a prezentat nici un înscris care să confirme susţinerea sa şi nici un act care să ateste că după data de 1 aprilie 2003 debitorul nu mai era în drept să primească indemnizaţia de şomaj.
Dispoziţiile codului de procedură civilă nu impun instanţei obligaţia de a comunica cu partea adversă întâmpinarea depusă. Conform art. 1141 alin. (2) C. proc. civ., întâmpinarea se depune cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată, termen care dă posibilitate părţii adverse să preia un exemplar pentru a lua cunoştinţă de conţinutul întâmpinării, cu precizarea că potrivit art. 298 C. proc. civ., dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice prevederilor referitoare la soluţionarea apelului.
Pentru aceste considerente, recursul terţului poprit urmează a se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de A.J.O.F.M. Bistriţa Năsăud împotriva deciziei nr. 387/A din 20 februarie2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4852/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4825/2004. Civil. Actiune în constatare. Recurs → |
|---|
