ICCJ. Decizia nr. 522/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 522
Dosar nr. 30135/1/2004
nr. vechi 9500/2004
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2006
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea precizată înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr. 333/2003, reclamantele F.A.M. şi F.D.E., în calitate de moştenitoare ale defunctului F.S.L., au chemat în judecată pe pârâta SC C. SA Deva solicitând instanţei ca, prin hotărâre judecătorească, să se dispună obligarea pârâtei la despăgubiri în valoare reactualizată de 1 miliard lei pentru imobilul-teren şi construcţie, care se constituie în „Moară" cu inventarul ei.
Ulterior reclamantele şi-au precizat acţiunea în sensul completării cadrului procesual, prin introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
Prin întâmpinare, SC C. SA Deva, societate în lichidare, a solicitat respingerea acţiunii întrucât, pentru imobilele preluate cu titlu valabil evidenţiate în patrimoniul unei societăţi comerciale, persoana îndreptăţită are dreptul la măsuri reparatorii, prin echivalent, care se acordă de A.P.A.P.S., conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul Hunedoara investit cu soluţionarea cererii în primă instanţă, prin sentinţa civilă nr. 964 pronunţată la 7 noiembrie 2003, a respins acţiunea reclamantelor F.A.M. şi F.D.E.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că: reclamantele au susţinut că imobilul în litigiu a fost preluat de stat prin expropriere, aşa cum rezultă din procesul verbal nr. 6 din 15 noiembrie 1945 întocmit de Comitetul comunal pentru reforma agrară din comuna Ilia deşi, conform foii de avere nr. 842 Ilia, nr. top 441/2/1, 442/2/1, 443/2/1 şi 444/2/1, imobilul, compus din casă, curte şi grădină, intravilan, a fost proprietatea lui F.V., fiind preluat de stat în baza procesului verbal din 30 septembrie 1967 şi în temeiul art. 3 din Decretul nr. 218/1960; antecesorul reclamantelor, F.S.L. şi fratele acestuia au solicitat, în temeiul Legii nr. 112/1995, restituirea în natură a imobilului înscris în C.F., nr. top 443/1 Ilia, preluat de stat în baza Decretul nr. 218/1960, fiind introdus în activele patrimoniale ale SC C. SA Deva; Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 112/1992, prin hotărârea nr. 137/1996, a admis cererea petenţilor, dispunând acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilul, casă de locuit şi teren aferent în suprafaţă de 310 mp, înscris în C.F. nr. top 443/1 Ilia; reclamantele, în calitate de moştenitoare ale defunctului F.S.L., nu au dovedit că sunt şi moştenitoarele proprietarului morii, nedepunând documente justificative în acest sens; conform art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse; din probele administrate rezultă că utilajele morii nu mai există, acestea fiind distruse, astfel încât reclamantele nu pot beneficia de măsuri reparatorii.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamantele, la care au ataşat dovezi ce atestă calitatea de moştenitoare ale proprietarului morii.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia civilă nr. 402/A pronunţată la 17 martie 2004, a respins apelul reclamantelor, cu următoarele considerente:
- cererea pentru acordarea de măsuri reparatorii pentru moară şi instalaţiile acesteia este neîntemeiată deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, restituirea utilajelor şi instalaţiilor este condiţionată de existenţa lor fizică în momentul intrării în vigoare a legii menţionate, astfel încât nu se mai restituie sau nu se plătesc despăgubiri dacă acestea au fost înlocuite, distruse sau casate;
- imobilul preluat de stat cu titlu de locuinţă le-a fost restituit în natură, în baza Legii nr. 112/1995.
Această ultimă hotărâre judecătorească a fost atacată cu recurs de reclamante, care au criticat soluţia instanţei de apel sub aspectul greşitei aplicări a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, motiv de recurs ce se încadrează în art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul urmează a fi admis pentru cele ce urmează.
Instanţa de apel nu a stabilit situaţia de fapt, limitându-se la a reţine că moara a fost restituită în natură, în procedura stabilită de Legea nr. 112/1995, ceea ce este evident nereal, şi că utilajele morii au fost distruse, fără ca acest fapt să rezide din probele administrate.
Ori, fără lămurirea pe deplin a situaţiei de fapt, instanţa de recurs nu poate efectua controlul judiciar de legalitate, care presupune verificarea corectei aplicări a legii la situaţii de fapt pe deplin lămurite, aşa cum cer expres dispoziţiile art. 314 C. proc. civ.
Aşa fiind, potrivit dispoziţiilor art. 313 C. proc. civ., în vederea stabilirii situaţiei de fapt reale prin mijloace procesuale corespunzătoare şi pentru corecta aplicare a legii în raport cu situaţia de fapt ce se va stabili, se va admite recursul, cu efectul casării deciziei atacată şi trimiterea cauzei aceleiaşi curţi de apel pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de F.A.M. şi F.D.E. împotriva deciziei nr. 402/A din 17 martie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 5277/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 518/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|