ICCJ. Decizia nr. 5220/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 5220

Dosar nr. 12057/2004

Şedinţa publică din 15 iunie 2005

Asupra recursului civil de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 410/2003 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele D.E. şi Ş.R. împotriva sentinţei civile nr. 289/2003 pronunţată de Tribunalul Dolj, menţinând soluţia de respingere a contestaţiei formulate de reclamante împotriva dispoziţiei nr. 1655/2002 emisă de Primarul municipiului Craiova.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel a reţinut în esenţă că, cererea reclamantelor de restituire în natură a suprafeţei de 500 mp teren, nu este fondată întrucât aceasta este afectată de utilităţi publice (alei, trotuare, spaţii verzi) astfel încât, potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001 acestea sunt îndreptăţite doar la măsuri reparatorii în echivalent.

Împotriva acestei decizii, în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ. au declarat recurs reclamantele E.D. şi R.Ş., aducându-i următoarele critici:

Instanţele au făcut o aplicare şi au dat o interpretare eronată prevederilor art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 deoarece, preluarea imobilelor (construcţii şi teren) proprietatea antecesorilor acestora fiind făcută fără titlu, prin restituirea în natură nu se face altceva decât să se predea posesiunea unui bun aflat în mod ilegal în folosinţa altei părţi. Aceasta deoarece, reclamantele nu dobândesc şi nici nu redobândesc un drept ci reprimesc folosinţa unui bun de care au fost deposedate în mod ilicit. Din acest motiv, este irelevantă situaţia juridică actuală a acestuia.

Pe de altă parte, instanţele au apreciat greşit faptul că există acele cazuri de exceptare de la restituie în natură căci în realitate, terenul în suprafaţă de 637,21 mp fiind liber, poate fi restituit.

Examinând recursul reclamantelor prin prisma criticilor formulate se constată că acesta este nefondat.

Astfel, instanţele constatând pe baza raportului de expertiză şi a cercetării la faţa locului că terenul este afectat de utilităţi, au pronunţat hotărâri care sunt conforme cu dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 10/2001.

Nu se poate susţine că situaţia juridică actuală a imobilului este irelevantă atâta vreme cât însăşi legea specială reparatorie stabileşte situaţii şi cazuri clare în care nu este posibilă restituirea în natură.

Prin urmare, de vreme ce însăşi legea are constituie fundamentul juridic al pretenţiilor cu caracter reparator prevede posibilitatea refuzului restituirii în natură în cazurile expres reglementate prin art. 10, rezultă că instanţele judecătoreşti nu pot ignora aceste dispoziţii legale. A accepta opinia reclamantelor, ar însemna să se accepte ideea că, statutul juridic al bunurilor a rămas neschimbat de la data preluării până la data restituirii.

Ori, acest lucru, ar însemna negarea realităţii care demonstrează tocmai schimbarea acestui statut iar uneori, chiar dispariţia bunurilor.

Pentru aceste considerente, critica recurentelor se va constata că nu este fondată.

Aceeaşi critică a greşitei nerestituiri în natură a imobilului, nu poate fi acceptată însă nici pentru faptul că, aşa după cum rezultă din conţinutul notificării expediată de reclamante pârâtei nu s-a solicitat restituirea terenului, ci plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea acestuia.

Nefiind întrunite temeiurile de modificare ori casare a deciziei recurate, prevăzute de art. 304 C. proc. civ., urmează ca, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele D.(I.)G. şi Ş.R. împotriva deciziei civile nr. 410 din 5 decembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5220/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs