ICCJ. Decizia nr. 5394/2004. Civil
| Comentarii |
|
La 19 decembrie 2002 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu acțiunea formulată de reclamanții M.A. și M.M. în contradictoriu cu Direcția Silvică Sibiu și Statul român, prin comuna Arpașu de Jos, prin care s-a contestat valabilitatea și legalitatea deciziei nr. 4313/2001 emisă de Direcția Silvică Sibiu, solicitându-se restituirea în natură a imobilelor din C.F. 208 Arpașu de Jos top 511 și 512, reînscrise în C.F. 2633 sub A+3 și 1 + 4.
S-au invocat dispozițiile Legii nr. 10/2001 și caracterul abuziv al preluării de către stat a imobilului proprietatea reclamanților, care în prezent este folosit ca sediu al Ocolului silvic.
La 20 februarie 2002 moștenitorii reclamantei decedate între timp au declarat că înțeleg să continue acțiunea.
Pe parcursul soluționării litigiului, între părți au avut loc negocieri privind acordarea unor despăgubiri către reclamanți, motivul refuzului privind restituirea în natură fiind art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 123 din 25 februarie 2003 Tribunalul Sibiu a respins acțiunea ca nefondată, reținând în esență că preluarea imobilului a fost cu titlu valabil, în baza unei hotărâri judecătorești, că reclamanților li s-a oferit o despăgubire de 495 milioane lei pentru imobilul construcție și teren în suprafață de 987 m2, construcția fiind înscrisă în C.F. pe numele Direcției Silvice Sibiu, iar terenul aferent se află în administrarea Ocolului Silvic Arpașu, subunitate a Direcției Silvice Sibiu.
Soluția a fost menținută prin decizia nr. 374 din 20 iunie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, care a reținut incidența în cauză a art. 16 din Legea nr. 10/2001.
împotriva acestei decizii în termen legal au declarat recurs reclamanții, care au susținut nelegalitatea hotărârii, în principal datorită caracterului abuziv al preluării bunului de către stat, în baza unei hotărâri judecătorești ale cărei efecte trebuie desființate ca urmare a achitării ulterioare a autorului lor pentru infracțiunea de speculă.
Se mai susține că sunt de acord să primească în schimbul imobilului suma convenită cu Direcția Silvică.
Prin întâmpinare, Direcția Silvică a solicitat respingerea recursului, reclamanții având numai dreptul la despăgubiri în sumă de 495 milioane lei.
Recursul este fondat.
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este actul normativ cel mai cuprinzător, cu o aplicare aproape generală în materia reparării daunelor cauzate cetățenilor prin preluarea proprietăților lor de către puterea totalitară instalată la 6 martie 1945.
Deși principiul consacrat de lege este acela al restituirii în natură, pentru anumite ipoteze, cu acordul persoanelor îndreptățite repararea prejudiciului se poate face prin echivalent.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege (...) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voința proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziții administrative sau a unei hotărâri judecătorești, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 [lit. d)].
în speță, din înscrisurile existente la dosar s-a dovedit incidența acestui text de lege pentru imobilul ce a aparținut lui M.A.
Ca atare, acesta are dreptul la repararea prejudiciului, prin echivalent, în aplicarea art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
Cum între părți a intervenit un acord, ca urmare a evaluării imobilului, instanța a obligat pe pârâta Direcția Silvică Sibiu a achita recurenților despăgubirile în cuantum de 495 milioane lei.
Soluția de respingere a acțiunii față de Statul român prin comuna Arpașu a fost menținută, ca urmare a neepuizării fazei administrative prevăzute de Legea nr. 10/2001, în privința imobilului care nu se află în deținerea Direcției Silvice Sibiu.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5369/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5405/2004. Civil → |
|---|
