ICCJ. Decizia nr. 5426/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 268 din 3 ianuarie 2002 la Tribunalul Cluj în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Episcopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului și Mănăstirea Ortodoxă Nicula, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie imobilele enumerate, rectificarea și radierea din C.F. a dreptului de proprietate al Mănăstirii Ortodoxe Nicula asupra respectivelor imobile și intabularea dreptului său de proprietate asupra lor.
Prin încheierea nr. 1183 din 20 martie 2002 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului și Mănăstirii Ortodoxe Nicula și a fost strămutat dosarul 268/2002 al Tribunalului Cluj de la această instanță la Tribunalul Bacău.
Prin încheierea din 6 noiembrie 2002 Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 4738/2002 a luat act că reclamanta Episcopia Română Unită cu Roma (Greco-catolică) Cluj, Gherla a renunțat la capătul de cerere privind introducerea în cauză în calitate de pârâți a Consiliului Local Gherla și a Consiliului Local Fizeșu, Gherla.
Totodată a respins ca nefondate excepțiile privind lipsa calității procesuale active a reclamantei, lipsa competenței materiale a tribunalului, lipsa interesului procesual al reclamantei și a inadmisibilității acțiunii și a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, dispunând scoaterea acestora din cauză, fixându-se termen la 27 noiembrie 2002.
Pentru a pronunța această încheiere s-au reținut următoarele:
Excepția lipsei competenței materiale a tribunalului s-a apreciat ca nefondată față de precizarea obiectului acțiunii făcută de reclamantă cu acțiune în revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., și față de valoarea obiectului său de peste 2 miliarde lei, problema rectificării cărții funciare urmând a fi tratată pe cale incidentă.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei a fost respinsă ca nefondată, deoarece recunoașterea cultului greco-catolic prin Decretul-lege nr. 126/1990 are ca efect aplicarea reglementărilor specifice acestui cult, astfel că reclamanta are calitate procesuală activă.
Excepția lipsei interesului procesual a fost respins cu motivarea că reclamanta are interes să-și întregească patrimoniul.
Excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare a fost respinsă ca nefondată, deoarece, în principiu, o asemenea excepție ar limita accesul la justiție pentru o asemenea acțiune.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului s-a reținut a fi fondată, deoarece s-a dovedit că bunurile revendicate sunt deținute de pârâta Mănăstirea Ortodoxă Nicula, instituție cu personalitate juridică.
împotriva acestei încheieri a declarat apel reclamanta susținând că în mod greșit s-a luat act de renunțarea la capătul de cerere privind introducerea în cauză a celor două consilii locale (Consiliul Local al comunei Fizeșu Gherlei și Consiliul Local al Comunei Gherla) și a Statului Român, apel apreciat ca inadmisibil conform deciziei civile nr. 17 din 26 februarie 2003.
Potrivit art. 282 C. proc. civ. numai hotărârile date în primă instanță de către tribunal sunt supuse apelului.
împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.
Deoarece încheierea din 6 noiembrie 2002 prin care instanța s-a pronunțat cu privire la excepțiile invocate de reclamantă și cauza a fost înaintată instanței de apel pentru soluționarea căii de atac, în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. la 27 noiembrie 2002, instanța de fond a suspendat cauza.
împotriva deciziei civile nr. 17 din 26 februarie 2003 a Curții de Apel Bacău a declarat recurs reclamanta în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., învederând că în mod greșit s-au soluționat excepțiile invocate de reclamantă la instanța de fond, evidențiind și critici sub aspectul fondului cauzei.
Trecând peste aceste ultime critici, care nu pot fi luate în discuție până la momentul pronunțării unei hotărâri asupra fondului se reține că nici critica vizând hotărârea recurată nu este fondată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (2) C. proc. civ., încheierea dată de Tribunalul Bacău nu este supusă apelului.
Această încheiere poate fi atacată doar o dată cu apelul declarat împotriva hotărârii prin care urmează să se soluționeze fondul pricinii, conform art. 282 alin. (3) C. proc. civ.
Prin încheierea atacată cu apel nu s-a întrerupt cursul judecății, ci s-a statuat doar asupra excepțiilor ridicate în cauză, între care și asupra lipsei calității procesuale pasive a Statului Român și a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantei a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5457/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5369/2004. Civil → |
|---|
