ICCJ. Decizia nr. 5617/2004. Civil. Divort cu copii. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5617
Dosar nr. 10113/2004
Şedinţa publică din 27 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 11 februarie 2002, reclamanta C.P. a chemat în judecată Primăria municipiului Braşov, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, instanţa de judecată să oblige pârâta la restituirea imobilului situat în Braşov.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că imobilul a aparţinut defunctului B.Ş., al cărui moştenitoare aceasta este, fapt constatat prin hotărâre judecătorească.
Prin sentinţa nr. 264/S din 27 iunie 2003, Tribunalul Braşov, secţia civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale de folosinţă a pârâtei Primăria municipiului Braşov şi a anulat cererea de chemare în judecată.
S-a reţinut că, potrivit art. 91 din Legea nr. 215/2001, Primăria nu are personalitate juridică şi, drept urmare, aceasta nu poate sta ca parte în proces.
Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin Decizia nr. 88/Ap din 2 octombrie 2003, a respins apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii primei instanţe.
În motivarea acestei decizii instanţa de control judiciar a reţinut că reclamanta a întregit cererea de chemare în judecată după prima zi de înfăţişare, aşa încât în mod judicios instanţa de fond a luat act de această împrejurare şi nu a citat în cauză, în calitate de pârât, Ministerul Educaţiei Naţionale.
S-a mai apreciat că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia dispusă de instanţă, în sensul identificării imobilului cu datele de carte funciară.
În fine, pârâta Primăria municipiului Braşov nu are capacitate de folosinţă, potrivit legii administraţiei publice locale.
Ca atare, criticile formulate de reclamantă în apel sunt neîntemeiate, soluţia primei instanţe nefiind susceptibilă de critică.
Împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanta a declarat recurs, criticile privind greşita aplicare a legii.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Pentru a respinge cererea de introducere în cauză, în calitate de pârât, a Ministerului Educaţiei Naţionale, prima instanţă a apreciat că precizarea a fost făcută după prima zi de înfăţişare şi că pârâta Primăria municipiului Braşov s-a opus introducerii în cauză a ministerului menţionat.
Respingerea cererii de introducere în cauză apare ca fiind nelegală, sub aspectul ambelor considerente reţinute de prima instanţă.
Astfel, la termenul de 8 martie 2002, ca prim termen fixat pentru judecarea acţiunii în revendicare, instanţa a amânat judecarea cauzei la data de 5 aprilie 2004, până când reclamanta va preciza temeiul juridic al acţiunii, precum şi valoarea imobilului, în vederea stabilirii competenţei materiale.
Aşadar, la acest termen părţile, legal citate, nu puteau pune concluzii.
Ca atare, primul termen de judecată nu a fost şi prima zi de înfăţişare, în sensul legii procesual civile.
Cererea de introducere în cauză a Ministerului Educaţiei Naţionale a fost până la prima zi de înfăţişare, respectiv pentru termenul din 5 aprilie 2002.
Pe de altă parte, pârâta Primăria municipiului Braşov s-a opus introducerii în cauză a Ministerului Educaţiei Naţionale, fără a putea justifica un interes legitim.
Or, orice cerere în justiţie se examinează şi sub acest aspect, respectiv a bunei credinţe în exercitarea drepturilor procesuale impuse de art. 723 C. proc. civ.
Aşadar, prima instanţă a respins greşit cererea de introducere în cauză a Ministerului Educaţiei Naţionale, în calitate de pârât, formulată până la prima zi de înfăţişare.
Drept urmare, respingând apelul şi menţinând sentinţa atacată, instanţa de control judiciar a pronunţat o hotărâre nelegală, supusă cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Pe de altă parte, urmare greşitei respingeri a cererii menţionate şi respingerii acţiunii pe excepţie, în cauză nu a fost stabilit situaţia de fapt, ceea ce atrage incidenţa art. 314 C. proc. civ.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Curtea va admite recursul, va modifica hotărârea atacată în sensul admiterii apelului declarat de reclamantă împotriva hotărârii primei instanţe, pe care o va desfiinţa şi va trimite dosarul aceleiaşi instanţe, în vederea rejudecării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta C.P. împotriva deciziei nr. 88Ap din 2 octombrie 2003 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, pe care o modifică în sensul că admite apelul aceleiaşi părţi împotriva sentinţei civile nr. 264/S din 27 iunie 2003 a Tribunalului Braşov, desfiinţează sentinţa şi trimite cauza Tribunalului Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 iunie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5621/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5559/2004. Civil. Evacuare. Recurs → |
---|