ICCJ. Decizia nr. 6058/2004. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea de revizuire, depusă la data de 7 noiembrie 2003 la Curtea de Apel Pitești, revizuientul B.G. a solicitat, în contradictoriu cu O.V., Comisia Comunală Costești pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 și Comisia Județeană Argeș pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991, retractarea deciziei civile nr. 1663 din 09 octombrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, în dosarul nr. R-4306/2003 ca fiind vădit potrivnică sentinței civile nr. 671 din 18 ianuarie 1994 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. 6399/1993, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1208 din 28 aprilie 1995 a Tribunalului Argeș și irevocabilă prin decizia civilă nr. 730 din 08 decembrie 1995 a Curții de Apel Pitești.
Dezvoltând cererea, revizuientul expune situația de fapt care constituie obiectul litigiului dintre părți și arată că acesta a primit o rezolvare prin sentința civilă nr. 671/1994 pronunțată de Judecătoria Pitești și o altă rezolvare, contrară, prin decizia atacată.
Astfel investită, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a pronunțat decizia civilă nr. 1959/R din 08 decembrie 2003, prin care, în temeiul dispozițiilor art. 158 și ale art. 323 alin. (2) C. proc. civ., și-a declinat competența soluționării cererii de revizuire în favoarea înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cererea de revizuire este inadmisibilă.
în primul proces, finalizat prin sentința civilă nr. 671 din 18 ianuarie 1994 a Judecătoriei Pitești, rămasă definitivă la 18 aprilie 1995 și irevocabilă la 8 decembrie 1995, a fost soluționată acțiunea civilă introdusă de B.G. și a fost anulat procesul-verbal nr. 2018 din 19 iunie 1992 prin care Comisia locală Costești pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a procedat la punerea în posesie a intimatei O.V. asupra unui teren în suprafață de 3700 mp.
A doua cauză, pornită ulterior celei de mai sus, a avut ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis de Comisia Județeană Argeș pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 prin care revizuientului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra aceluiași teren de 3700 mp, reclamantă fiind O.V.
în primă instanță a fost pronunțată sentința civilă nr. 117 din 12 februarie 2002, prin care Judecătoria Costești a admis în parte acțiunea civilă introdusă de O.V. și a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate emis lui B.G. pentru suprafața de 2700 mp din terenul în litigiu de 3700 mp.
Apelul declarat de B.G. a fost admis prin decizia civilă nr. 1396 din 2 octombrie 2002 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, care, constatând că prima instanță a încălcat autoritatea lucrului judecat dată de sentința civilă nr. 671 din 18 ianuarie 1994 a Judecătoriei Pitești, a schimbat în tot sentința și a respins acțiunea.
Curtea de Apel Pitești, secția civilă, prin decizia civilă nr. 273/R din 19 februarie 2003, a admis recursul declarat de O.V., a casat decizia nr. 1396 din 2 octombrie 2002 a Tribunalului Argeș și a trimis cauza aceluiași tribunal pentru evocarea fondului, statuând că apelul a fost greșit soluționat pe cale de excepție, neexistând autoritatea lucrului judecat avută în vedere de instanța de apel, adică cea reținută ca izvorând din sentința civilă nr. 671 din 18 ianuarie 1994 a Judecătoriei Pitești.
în al doilea ciclu procesual, apelul a fost soluționat prin decizia civilă nr. 1072 din 23 iunie 2003 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, iar recursul prin decizia civilă nr. 1663/R din 9 octombrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, prin ultima decizie fiind păstrată sentința civilă nr. 117 din 12 februarie 2002 a Judecătoriei Costești prin care a fost constatată nulitatea parțială a titlului de proprietate.
Din prezentarea cronologică a hotărârilor judecătorești rezultă aspectul esențial pentru soluționarea cererii de revizuire dedusă judecății de față și anume împrejurarea că excepția puterii de lucru judecat dată de sentința civilă nr. 671 din 18 ianuarie 1994 a Judecătoriei Pitești a fost rezolvată în mod irevocabil de către o instanță de recurs din cel de al doilea proces, finalizat prin decizia supusă revizuirii, după ce fusese invocată ca motiv de apel de către revizuientul B.G.
în aceste condiții, nu mai este posibilă reiterarea aceleiași excepții pe calea revizuirii, deoarece se opune însăși puterea de lucru judecat asupra rezolvării date excepției autorității lucrului judecat.
A considera admisibilă asemenea cerere de revizuire, ar însemna ca instanța sesizată cu soluționarea ei să nu se limiteze doar la anularea celei din urmă hotărâri potrivit dispozițiilor art. 327 alin. (1) C. proc. civ., ci să examineze și modul de rezolvare a excepției puterii de lucru judecat, în alte cuvinte să se exercite un control judiciar, care însă nu se poate realiza prin intermediul revizuirii.
Pentru toate cele arătate, cererea de revizuire a fost respinsă.
← ICCJ. Decizia nr. 6082/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5806/2004. Civil → |
---|