ICCJ. Decizia nr. 6352/2004. Civil
| Comentarii |
|
1. Recursul în anulare, declarat și semnat, de adjunctul Procurorului general, susține, în esență, că:
- "Ministerul Justiției, ca ordonator principal de credite și Tribunalul Harghita, se aflau în imposibilitate de a dispune de fonduri...pentru perioada 1mai-31 octombrie 2000, deoarece O.G. nr. 83/2000 s-a aplicat de la 1 noiembrie 2000",
- "sumele alocate prin bugetul de stat pentru anul 2000 nu acopereau sumele alocate creșterilor salariale... începând cu 1 noiembrie 2000... este evident că ordonatorii de credite aveau obligația de a asigura plata acestor sume, doar în limita bugetului ce li s-a pus la dispoziție".
2. Recursul în anulare este nefondat.
Intimatul 1, Ministerul Justiției a susținut, în esență, că prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 134/1999, de la 1 septembrie 1999 valoarea coeficientului de salarizare este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută în anexa 1 la Legea nr.154/1998, iar conform art. 3 "prevederile art. 1 se aplică în limita bugetelor de venituri și cheltuieli ale Ministerului Justiției, aprobate pentru anul 1999"; dar prin legea bugetului de stat pe 2000 [Legea nr. 76/2000 art. 12 alin. (4)-(5)] s-a modificat valoarea de referință și indicatorul de prioritate sectorială numai pentru personalul care ocupă funcțiile din anexele II/1, II/2 și III din Legea nr. 154/1998, în care nu există personalul din autoritatea judecătorească, la care valoarea de referință ar fi rămas tot cea de la 1 septembrie 1999, de 685.802 lei și nu cea pentru celălalt personal bugetar, de 1.140.800 lei (454.928 lei). în mod total inadecvat, se mai susține că "dacă s-ar acorda cele solicitate, s-ar crea o situație de inechitate la nivelul tuturor magistraților din România cărora nu li s-a aplicat valoarea de referință prevăzută prin Legea bugetului de stat, nr. 76/2000.
Pentru anul 2002 (însă) prin O.U.G. nr. 187/2001 s-a aprobat ca valorile de referință sectoriale în vigoare, în decembrie 2001 să fie majorate cu 8% de la 1 ianuarie 2002 și cu 12% de la 1 octombrie 2002, în limita cărora, intimatul a primit fondurile de la Ministerul Finanțelor Publice.
O.U.G. nr. 134/1999 privind salarizarea magistraților a corelat salariile acestora cu cele din Legea nr. 154/1998 pentru personalul autorităților legislative și executive. Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 134/1999 valoarea coeficientului 1 de ierarhizare pentru magistrați este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr. 154/1998 pentru funcțiile de demnitate publică. La intrarea în vigoare a ordonanței această valoare de referință sectorială era de 685.572 lei, având la bază valoarea de referință universală de 1.242.040 lei și indicatorul de prioritate sectorială de 0,55.
Așadar, începând de la 1 septembrie 1999 acest raport legal, care fundamentează corelația, în dinamica legislativă a creșterii coeficienților, se menține în vigoare, asigurând personalului de demnitate publică din cele trei autorități publice (legislativă, executivă și judecătorească) aceeași valoare de referință sectorială, care se corectează periodic în funcție de evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite prin lege în sectorul bugetar [art. 1 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 154/1998].
în consecință, în urma modificărilor aduse Legii nr. 154/1998 prin art. 12 alin. (4) din Legea nr. 76/2000, valoarea sectorială de referință, începând cu 1 mai 2000 era de 1.140.800 lei, aplicabilă și magistraților.
Că, în acest spirit și finalitate trebuie interpretate textele indicate, rezultă și din faptul că prin O.G. nr. 83/2000 s-a precizat expres că valoarea stabilită prin Legea nr. 76/2000 se aplică și magistraților, așa încât, aceasta se aplică atât în perioada mai-octombrie 2000, cât și din anul 2002 la zi.
în consecință, recursul în anulare a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6479/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5677/2004. Civil → |
|---|
