ICCJ. Decizia nr. 6373/2004. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6373
Dosar nr. 5733/200.
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 2 octombrie 2003, revizuienta B.M. a formulat recurs împotriva încheierii pronunţate la 15 mai 2003 de Curtea de Apel Galaţi, prin care, în baza prevederilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării cauzei, pentru lipsa părţilor.
În motivarea recursului, recurenta-revizuientă a arătat că, având pe rolul Curţii de Apel Galaţi judecarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de aceasta împotriva deciziei civile nr. 3783 din 3 decembrie 2002 a Tribunalului Galaţi, pentru termenul din 15 mai 2003, a depus la dosarul cauzei o cerere prin care înştiinţa instanţa cu privire la plata taxei judiciare de timbru, având anexate chitanţele; totodată, aceasta a formulat şi o solicitare în sensul de a se reţine imposibilitatea ei şi a procuratorului său de prezentare la termen şi a se amâna cauza pentru lipsă de apărare.
Recurenta invocă incidenţa prevederilor art. 304 pct. 5 şi 9 c. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 156 alin. (1) C. proc. civ., instanţa va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată.
Este evident că, asupra amânării, instanţa are o mare putere de apreciere în funcţie de circumstanţele cauzei. Ea poate să dispună măsura amânării judecăţii dacă este temeinic motivată.
În speţă, recurenta B.M. nu şi-a motivat în nici un fel imposibilitatea de prezentare la termen şi nici a mandatarului său, precizând doar existenţa unor motive obiective şi nici nu a solicitat judecata în lipsă.
Instanţa nu a procedat la judecarea cauzei, ci, în mod corect a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., măsură care nu se poate spune că ar fi adus o vătămare părţii, aceasta având, printre altele, şi posibilitatea de a cere repunerea cauzei pe rol printr-o simplă cerere.
Nu este fondată nici susţinerea recurentei conform căreia s-ar fi încălcat şi normele procedurale referitoare la citarea intimaţilor.
Aceasta afirmă, fără a produce vreo dovadă în acest sens, că de mai mulţi ani intimaţii s-au mutat şi nu mai locuiesc la adresa la care au fost citaţi.
Dar, analiza actelor dosarului, indică faptul că, pe tot parcursul desfăşurării procesului, intimaţii au fost citaţi la una şi aceeaşi adresă, indicată chiar de recurenta-revizuientă, fără a se preciza eventuala schimbare de domiciliu a părţilor.
Faţă de cele exprimate mai sus, recursul este nefondat şi se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuienta B.M. împotriva încheierii din 15 mai 2003 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 643/2004. Civil. Obligatia de a face. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6375/2004. Civil → |
|---|
