ICCJ. Decizia nr. 6605/2004. Civil. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6605Dosar nr. 13004/2004
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2004
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
La data de 29 octombrie 2004, P.S.D.S.E.S.M.B. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 5879 din 26 octombrie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, în dosarul nr. 12894/2004.
S-a arătat că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea premeditată a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că nu a fost îndeplinită procedura de citare pentru ziua când s-a judecat pricina.
S-a mai arătat că aceeaşi hotărâre a încălcat dreptul la apărare garantat de art. 24 din Constituţie, iar soluţia dată contravine dispoziţiilor art. 1, art. 4, art. 11, art. 20, art. 148, art. 149, şi art. 154 din Constituţie, instrumentelor juridice fundamentale ale Uniunii Europene şi Cartei Drepturilor Fundamentale a U.E.
La data de 24 noiembrie 2004, contestatorul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 9 alin. (1) din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, art. 3 alin. (3), art. 6 alin. (2), art. 6 alin. (3), art. 7, art. 5 alin. (6), art. 11 alin. (3), art. 11 alin. (5), art. 13 alin. (2), art. 22 alin. (4) din Legea nr. 43/2003 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, art. 21 alin. (4), art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, art. 21, art. 117 alin. (3), art. 149, art. 153 alin. (2) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, art. 49 pct. 2 şi art. 54 din Legea nr. 47/2003 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Analizând cererile formulate, în raport şi de actele dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a textelor de lege invocate, se constată că în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
Contestaţia în anulare asupra căreia Înalta Curte este chemată să se pronunţe este îndreptată împotriva unei decizii pronunţate de aceeaşi instanţă, prin care, în temeiul art. 41 alin. (1) din Legea nr. 373/2004, contestaţia cu privire la modul de constituire şi componenţa Biroului Electoral Central a fost respinsă ca tardivă. Motivele invocate sunt cele prevăzute de dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 1 şi art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
Prin urmare, se constată că de textele a căror neconstituţionalitate se invocă nu atârna în nici un fel soluţionarea cauzei, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă ca inadmisibilă.
Cu privire la contestaţia formulată, Înalta Curte reţine că ea este fundamentată, aşa cum s-a arătat, pe dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 1 şi art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 invocat, pot fi atacate pe calea contestaţiei în anulare hotărârile irevocabile atunci când procedura de chemare a parţii pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinita potrivit cu cerinţele legale. Prin urmare, nu pot fi atacate cu această cale extraordinară de atac hotărârile pronunţate în pricinile pentru care, potrivit legii, pârtile nu se citează. Or, potrivit dispoziţiilor art. 113 din Legea nr. 373/2004, judecarea de către instanţe a întâmpinărilor, contestaţiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului, în prezenta cauză hotărârea fiind dată fără citare.
În contestaţia în anulare se mai arată că Decizia atacată este rezultatul unei greşeli materiale, făcându-se trimitere la dispoziţiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., articol ce prevede faptul că prin contestaţia în anulare specială nu pot fi atacate decât hotărârile pronunţate în recurs.
În condiţiile în care hotărârea atacată nu a fost pronunţată în calea de atac a recursului, ea nu este susceptibilă de a fi atacată cu o contestaţie în anulare întemeiată pe art. 318 alin. (1).
Prin urmare, Înalta Curte constată că hotărârea atacată nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea contestaţiei în anulare de drept comun prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 şi nici pe calea contestaţiei în anulare speciale prevăzută de art. 318 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care va decide în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de contestatorul P.S.D.Ş.E.S.M.B. prin preşedinte A.I.
Respinge contestaţia în anulare formulată de acelaşi contestator împotriva deciziei nr. 5879 din 26 octombrie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6630/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6602/2004. Civil. Legea 10/2001 emitere decizie... → |
|---|
