ICCJ. Decizia nr. 6809/2004. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6809
Dosar nr. 13106/2004
Şedinţa de la 3 decembrie 2004
Asupra conflictului de competenţă de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 3 noiembrie 2000, reclamantul Ministerul de Interne (devenit ulterior Ministerul Administraţiei şi Internelor) a chemat în judecată pârâţii Comisia Judeţeană Ilfov pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, V.I., V.M., S.G., L.M., M.A. şi M.V., solicitând ca prin sentinţă să se dispună anularea titlului de proprietate nr. 39227 din 16 ianuarie 1998 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1 ha, situată în satul Pipera, comuna Voluntari şi să se dispună interdicţia înstrăinării acestui teren, cu menţionarea opoziţiei în Cartea Funciară.
Prin sentinţa civilă nr. 1223 din 20 aprilie 2001, Judecătoria Buftea a respins acţiunea ca neîntemeiată, reţinând în esenţă că actul a cărui anulare se solicită a fost întocmit cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi nu s-a făcut dovada că acesta ar fi făcut parte din domeniul public al statului.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe a fost admis prin Decizia civilă nr. 645 din 2 aprilie 2002 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, dispunându-se schimbarea sentinţei în sensul admiterii primului capăt de cerere.
Pârâţii persoane fizice au formulat recurs, care le-a fost admis prin Decizia civilă nr. 2494 din 10 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a fost anulată Decizia atacată, reţinându-se cauza pentru rejudecarea apelului.
Ulterior, prin Decizia civilă nr. 1217 din 4 iunie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, motivând că în conformitate cu art. III din Legea nr. 195/2004, hotărârile pronunţate de judecătorii în primă instanţă în materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal şi recursului la Curtea de Apel, pe de altă parte, în alin. (2) al aceluiaşi text se arată că apelurile aflate pe rolul Curţilor de apel la data intrării în vigoare a legii se trimit la tribunal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. 1364 din 23 iulie 2004.
La termenul de judecată de la 15 septembrie 2004, tribunalul, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei sale materiale, pe care a admis-o, stabilind că rejudecarea apelului trebuie să se facă de către Curtea de Apel Bucureşti, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, instanţa a făcut aplicarea art. 20-22 C. proc.civ. şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.
Examinându-se acest aspect, se constată că, în speţă există o situaţie atipică dar care nu contrazice principiul instituit prin art. III din Legea nr. 195/2004. Litigiul s-a soluţionat în recurs prin pronunţarea unei decizii intermediare care a reţinut cauza pentru rejudecarea apelului, ceea ce conduce la concluzia competenţei materiale a Curţii de Apel ca instanţă de recurs ce rejudecă apelul. În situaţia, per absurdum, în care tribunalul ar rejudeca apelul (deşi prin Decizia dată în recurs nu s-a dispus casarea hotărârii din apel şi trimiterea cauzei spre rejudecare, ci s-a anulat Decizia cu reţinerea cauzei spre rejudecarea apelului în cadrul recursului), s-ar da posibilitatea părţilor să atace hotărârea ce se va pronunţa din nou cu recurs, în loc să fie pronunţată o decizie irevocabilă de către Curtea de Apel, ceea ce este inadmisibil.
Aşa fiind, Înalta Curte va constata competenţa de soluţionare a apelului de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, ca instanţă de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului formulat de L.M., V.I., V.M., S.G., M.A. şi M.V. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6820/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6762/2004. Civil → |
|---|
