ICCJ. Decizia nr. 6907/2004. Civil
Comentarii |
|
Prin încheierea civilă nr. 220 din 22 ianuarie 2004 Judecătoria Turda a admis cererea înaintată de Biroul executorului M.D. din Turda și a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii sentința civilă nr. 2322 din 24 mai 2002 a Judecătoriei Turda și decizia civilă nr. 694 din 21 aprilie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, privind pe debitorul M.S.A. și creditoarea G.F.
Debitorul a declarat apel susținând că titlurile executorii nu pot fi puse în executare întrucât nu conțin individualizarea terenului atribuit creditoarei în urma anulării parțiale a titlului de proprietate al debitorului și în lipsa obligării pârâtei Comisia județeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 de a emite noi titluri de proprietate, situație expusă în contestația la executare care face obiectul unui dosar aflat în curs de soluționare.
Prin decizia civilă nr. 616/A din 12 martie 2004 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, a respins apelul ca nefondat, constatând că, în contra susținerilor debitorului, executarea silită încuviințată are ca unic obiect realizarea creanței bănești în sumă de 21.977.907 lei reprezentând cheltuieli de judecată acordate prin titlurile executorii, condiție în care nu există impedimente la primirea cererii și încuviințarea executării, potrivit art. 3731C. proc. civ.
Totodată, instanța de apel a statuat că existența unei contestații la executare nu împiedică prin ea însăși încuviințarea executării silite, lipsind dispozițiile legale care să instituie o asemenea condiționare.
împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs debitorul M.S.A. în nume propriu și în numele codebitoarei R.D., susținând că este dată prin încălcarea art. 335 C. proc. civ., ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Dezvoltând recursul, debitorul susține că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 335 C. proc. civ. atât prin neobservarea faptului că asupra titlului executoriu între debitor și creditoare sunt discuții contradictorii, caz în care cererea de încuviințare a executării trebuia respinsă, cât și prin greșita reținere a lipsei dispozițiilor legale care să condiționeze încuviințarea executării de inexistența contestației la executare, însuși art. 335 C. proc. civ. constituind o confirmare a faptului că procedura grațioasă folosită de instanța de executare în camera de consiliu, fără citarea părților, împiedică acea instanță să încuviințeze executarea silită în prezența unei căi de atac exercitată împotriva actelor de executare silită în întregul lor.
Recursul nu este întemeiat.
Potrivit prevederilor art. 335 C. proc. civ. "dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge".
în concret textul legal citat nu este incident, întrucât la data încuviințării executării silite (22 ianuarie 2004) și la data declarării apelului (3 februarie 2004) nu exista nici una din împrejurările reglementate prin această dispoziție legală.
Astfel, contestația la executare invocată de debitor a fost formulată la data de 4 februarie 2004 și are ca obiect, pe lângă alte dispoziții din titlurile executorii, însăși încheierea atacată cu apel.
Cu alte cuvinte, împotriva aceleiași încheieri debitorul a exercitat aproape concomitent două căi de atac distincte, anume apelul la data de 3 februarie 2004 și contestația la executare la data de 4 februarie 2004, folosindu-se de existența contestației la executare cu prilejul motivării apelului la data de 3 martie 2004.
în aceste condiții, în mod legal instanța de apel a efectuat controlul judiciar în raport cu îndeplinirea cerințelor legale din momentul dării încheierii de încuviințare a executării și a statuat în sensul că, prin ea însăși, contestația la executare nu a împiedicat încuviințarea executării silite.
Pentru cele ce preced recursul a fost respins ca nefondat potrivit prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
← ICCJ. Decizia nr. 6908/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6852/2004. Civil → |
---|