ICCJ. Decizia nr. 6987/2004. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6987
Dosar nr. 6853/200.
Şedinţa publică din 10 decembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 231 din 1 aprilie 2003 a Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, a fost admisă acţiunea formulată de J.A. şi alţi 11 judecători la Judecătoria Deva dispunându-se obligarea Ministerului Justiţiei şi a Tribunalului Hunedoara să plătească reclamanţilor sumele ce reprezintă sporul de toxicitate de 15%, din indemnizaţia brută de încadrare, aferent perioadei 1 noiembrie 2000 – 1 aprilie 2001, reactualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că art. 48 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 a recunoscut posibilitatea acordării sporului de toxicitate pentru judecători, iar OG nr. 83/2000 nu a abrogat expres sau implicit aceste prevederi, ceea ce este menţionat expres în Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 726/c/2001, prin care s-a reluat plata sporului pentru condiţii deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase de muncă, începând cu data de 1 aprilie 2001.
Recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 1434 din 10 iunie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Considerându-se că aceste hotărâri au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond, prin recursul în anulare de faţă, promovat în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în vigoare la data pronunţării ultimei soluţii, a solicitat casarea lor şi pe fond respingerea acţiunii celor în cauză.
Se susţine în esenţă că instanţele au dat o interpretare greşită dispoziţiilor legale aplicabile, fără a se lua în considerare că sumele alocate prin bugetul de stat pe anul 2000 nu acopereau creşterea salarială. Nu au fost avute în vedere prevederile art. 11 din OUG nr. 83/2000, potrivit căruia prevederile ordonanţei se aplică în limita bugetelor aprobate de Ministerul Justiţiei, după suplimentarea lor corespunzătoare. Cum sumele necesare, nu au fost alocate, rezultă că ordonatorii de credite nu au obligaţia de a asigura plata sporurilor, decât în limita bugetului.
Cu adresa nr. 2983/13384/2003 din 14 octombrie 2004 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a făcut cunoscut că retrage recursul în anulare declarat împotriva celor două hotărâri judecătoreşti, menţionate mai sus.
În această situaţie, în raport de prevederile art. 3304 C. proc. civ., potrivit căruia până la închiderea dezbaterilor procurorul general îşi poate retrage recursul în anulare, şi întrucât părţile din proces nu au cerut continuarea judecăţii, urmează a se lua act de retragerea recursului în anulare de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea recursului în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 231 din 1 aprilie 2003 a Tribunalului Hunedoara şi a deciziei nr. 1434 din 10 iunie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6975/2004. Civil. Stabilirea competenţei | ICCJ. Decizia nr. 6989/2004. Civil. Litigiu munca. Recurs în... → |
|---|
