ICCJ. Decizia nr. 7056/2004. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 7056

Dosar nr. 4053/200.

Şedinţa publică din 14 decembrie 2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la 3 decembrie 2001 reclamanţii J.P. şi J.F. au formulat o contestaţie împotriva dispoziţiei nr. 6240 din 25 mai 2001 emisă de primarul oraşului Caransebeş prin care le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului evidenţiat în C.F. nr. 5021 Caransebeş.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că terenul este liber de construcţii şi se poate restitui în natură, amplasarea lui neimpunând plata de despăgubiri.

Tribunalul Caraş-Severin prin sentinţa civilă nr. 2140 din 16 octombrie 2002 a respins ca neîntemeiată acţiunea.

Pentru a motiva această soluţie instanţa a reţinut că pe suprafaţa de teren revendicată se află o anexă din zidărie cu suprafaţa de 11,25 mp, 6 stâlpi metalici pentru panouri jocuri sportive, o scară metalică pentru joacă şi alei betonate de acces, suprafaţa de teren făcând parte din curtea unei grădiniţe de copii, nr. 4.

S-a constatat că în Anexa nr. 3 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Caransebeş, publicată în M. Of. nr. 541 bis din 24 iulie 2002 la poziţia 36 figurează Grădiniţa cu program prelungit cu o suprafaţă de 782 mp.

Ca urmare, s-a considerat aplicabil în cauză art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, care în astfel de situaţii acordă foştilor proprietari despăgubiri băneşti.

Curtea de Apel Timişoara prin Decizia 93 din 13 iunie 2003 a respins apelul reclamanţilor.

În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut că în mod corect prima instanţă a constatat că imobilul revendicat de reclamanţi este afectat unei unităţi bugetare de învăţământ fiind necesar pentru desfăşurarea în continuare a activităţii acestei unităţi.

S-a mai arătat că în momentul în care imobilul nu va mai fi necesar afectaţiunii stabilite în prezent reclamanţii pot beneficia de dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei hotărâri reclamanţii au declarat recurs invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9. Criticile s-au referit în fapt la împrejurarea că pe terenul în discuţie există numai o construcţie foarte uzată de 11,25 mp şi că intrarea în grădiniţă s-ar putea practica printr-un alt loc.

Recursul este nefondat.

Din probele administrate în cauză a reieşit o situaţie de fapt corect reţinută de instanţe, terenul revendicat este atribuit potrivit unui inventar reflectând componenţa domeniului public al municipiului Caransebeş, unei grădiniţe de copii, unitate bugetară de învăţământ.

Conform art. 16 din Legea nr. 10/2001 „Expertiza efectuată în cauză a arătat că terenul din curtea grădiniţei este ocupat cu instalaţii specifice activităţii unei asemenea instituţii.

Instanţele au făcut de asemenea o corectă aplicare a legii la starea de fapt.

Într-adevăr, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în situaţia imobilelor ocupate de o anumită categorie de instituţii, printre care şi unităţile bugetare din învăţământ, cum este cazul în speţă, foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.

Pentru considerentele arătate în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanţii J.F. şi J.P. împotriva deciziei nr. 93 din 13 iunie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 decembrie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7056/2004. Civil