ICCJ. Decizia nr. 7175/2004. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7175
Dosar nr. 7484/2004
Şedinţa publică din 16 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 46 din 27 ianuarie 2003 a Tribunalului Teleorman a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul S.G.M. împotriva pârâtei A.P.A.P.S. şi a obligat pârâta să respecte dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001, respectiv să emită decizie/dispoziţie motivată cu privire la notificarea adresată de reclamant.
Instanţa de fond a reţinut că: bunurile revendicate de reclamant se află în patrimoniul SC S. SA Alexandria care a preluat toate morile din judeţul Teleorman; acţionar la societatea comercială era fostul F.P.S. (actualmente pârâta A.P.A.P.S.), care însă a vândut toate acţiunile societăţii menţionate; în aceste condiţii devin incidente prevederile art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001, iar reclamantul a procedat legal notificând pârâta care avea obligaţia de a emite decizie/dispoziţie motivată; în aceste condiţii pârâta are calitate procesuală pasivă.
Apelul declarat de pârâtă a fost respins prin Decizia civilă nr. 478 din 6 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Instanţa a confirmat în drept şi în fapt soluţia instanţei de fond.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A.P.A.P.S. invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine, în esenţă, că pârâta nu are calitate procesuală pasivă, faţă de obiectul notificării; nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001, deoarece nu are competenţa de restituire în natură; nu este proprietara bunurilor precizate în notificare; nu au fost administrate dovezi privind preluarea bunurilor.
Recursul se priveşte ca nefondat.
Reclamantul, în temeiul Legii nr. 10/2001 a adresat o notificare pârâtei prin care a solicitat restituirea fie în natură, fie prin echivalent a unor bunuri imobile naţionalizate în baza Legii nr. 119/1948, enumerând acele imobile precum şi utilajele componente.
La această notificare pârâta nu a răspuns în nici un fel, deşi avea obligaţia să o facă, în temeiul art. 24 alin. (1) şi art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001.
Această obligaţie decurge din aceea că pârâta este instituţia publică implicată în procesul de privatizare, nominalizată la alin. (2) al art. 27 din legea citată. Această situaţie de drept şi de fapt fiind corect reţinută de instanţă.
Problemele privind modalitatea de soluţionare a notificării de către pârâtă sub toate aspectele invocate în cererea de recurs, exced cadrului acestui litigiu care se rezumă la împrejurarea dacă aceasta trebuia sau nu să răspundă reclamantului prin decizie/dispoziţie motivată.
Or, după cum s-a arătat, această obligaţie de a răspunde există în baza textelor de lege citate.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de A.V.A.S. împotriva deciziei civile nr. 478 din 6 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7185/2004. Civil. Evacuare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 7170/2004. Civil. Constatare nulitate absoluta... → |
|---|
