ICCJ. Decizia nr. 893/2004. Civil. Partaj bunuri comune. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 893/2004
Dosar nr. 5222/2003
Şedinţa publică din 3 februarie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 18 aprilie 2003 sub nr. 2477 pe rolul Judecătoriei Galaţi reclamanta L.M.R. a chemat în judecată pe pârâtul L.E. solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună partajarea bunurilor imobile şi mobile comune dobândite în timpul căsătoriei cu acesta.
La data de 3 iunie 2003 pârâtul a formulat o întâmpinare şi cerere reconvenţională.
La termenul din 1 septembrie 2003, reclamanta a formulat o cerere solicitând instituirea unui sechestru asigurator, în baza art. 591 alin. (3) C. proc. civ., asupra autoturismului marca Dacia, cuprins în masa bunurilor de împărţit.
În motivarea acestei cereri reclamanta arată că autoturismul se află în posesia pârâtului care-l foloseşte excesiv, ceea ce poate să determine distrugerea lui.
Reclamanta mai susţine că pârâtul a ameninţat-o că va vinde autoturismul cu un preţ foarte mic ca s-o păgubească.
Judecătoria Galaţi prin încheierea din 5 septembrie 2003 a admis cererea şi a dispus instituirea unui sechestru judiciar asupra autoturismului, numindu-l ca administrator – sechestru pe L.E.
S-a reţinut de către instanţă că cererea nu este cu privire la instituirea unui sechestru asigurător şi a calificat cererea ca fiind pentru instituirea unui sechestru judiciar.
A mai reţinut instanţa că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 598 C. proc. civ., respectiv că există pe rolul instanţei un proces asupra proprietăţii bunului şi că este necesară măsura pentru conservarea bunului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâtul L.E. invocând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Se susţine că instanţa a acordat ceea ce nu s-a solicitat si că a interpretat greşit cererea formulată de către reclamantă schimbând natura şi temeiul de drept al acesteia, din sechestru asigurator în sechestru judiciar.
Se susţine, de asemenea, că această schimbare nu a fost pusă în discuţia părţilor ceea ce atrage nulitatea şi că în orice caz reclamanta nu a dovedit cu nimic necesitatea sechestrării bunului.
Reclamanta a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Prin încheierea din 14 octombrie 2003, Curtea Supremă de Justiţie a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru judecarea acestuia.
Recursul este fondat.
Este de reţinut în primul rând că instanţa de fond rămânând în pronunţare cu privire la cererea de instituire a unui sechestru asigurator, fără să pună în discuţia părţilor, a calificat cererea reclamantei ca fiind una privind instituirea unui sechestru judiciar.
Nepunând în discuţia părţilor această nouă calificare a cererii făcută cu ocazia deliberării, instanţa a încălcat principiile contradictorialităţii şi a dreptului de apărare, prejudiciind grav părţile, motiv pentru care urmează a constata că această încheiere este nulă.
De altfel şi motivele de recurs formulate în baza art. 304 pct. 6 şi 8 sunt întemeiate, instanţa acordând ceea ce nu s-a solicitat şi schimbând natura şi temeiul de drept al acţiunii.
Distinct de cele mai înainte menţionate încheierea nu este nici motivată, instanţa de fond neocupându-se nici măcar să stabilească despre ce autoturism este vorba.
Existând copia contractului de intermediere vânzare-cumpărare din care rezultă că autoturismul este marca Dacia tipul 1310 Break, nu cum s-a reţinut în încheiere şi nici cum a arătat reclamanta în cerere.
Astfel fiind, faţă de considerentele mai înainte arătate urmează a admite recursul, a casa încheierea recurată şi a respinge cererea de instituire a sechestrului, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul L.E. împotriva încheierii din 5 septembrie 2003 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr. 2477/2003, pe care o casează şi, în consecinţă, respinge cererea de instituire a sechestrului ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 895/2004. Civil. Contestaţie în anulare | ICCJ. Decizia nr. 887/2004. Civil → |
|---|
