ICCJ. Decizia nr. 97/2004. Civil. Constatare nulitate absoluta acte; anularea înscrierilor din Cartea Funciara. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 97
Dosar nr. 8246/2004
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la Judecătoria Odorheiu Secuiesc la 14 august 2002, reclamanta F.W.A.M. a chemat în judecată pârâtele SC F.A. SA şi A.P.A.P.S., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a actelor juridice de înstrăinare încheiate în cadrul procesului de privatizare a fostului Oficiu Farmaceutic Târgu-Mureş (actuala pârâtă 1), privatizare efectuată de fostul Fond al Proprietăţii de Stat (actuala pârâtă 2), având ca obiect înstrăinarea imobilului cu construcţii situat în comuna Atid, judeţul Harghita, înscris în C.F. nr. 1990 Atid cu nr.top 420, 421, respectiv în C.F. nr. 3478 cu nr.top 3259/1/1 şi să se dispună anularea înscrisurilor efectuate în cartea funciară în baza actelor juridice nule şi obligarea pârâtei 1 să predea acest imobil reclamantei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că este moştenitoarea foştilor proprietari tabulari ai imobilului în care a funcţionat şi funcţionează şi în prezent o farmacie. Imobilul a trecut abuziv în proprietatea statului în baza art. 1 din Decretul nr. 418/1953 act normativ care nu constituie titlu valabil.
După naţionalizare, imobilul a fost dat în administrarea Oficiului Farmaceutic Târgu-Mureş şi ulterior, în cadrul procesului de privatizare efectuat de Fondul Proprietăţii de Stat, a fost înstrăinat pârâtei 1, actele de înstrăinare sunt lovite de nulitate absolută, fiind încheiate de un neproprietar.
În drept s-au invocat prevederile Legii nr. 10/2001.
Judecătoria Odorheiul Secuiesc, prin sentinţa civilă nr. 3066 din 25 noiembrie 2002, apreciind că prezentul litigiu se referă la vânzarea şi cumpărarea de acţiuni ale unei societăţi comerciale, operaţiune ce constituie faptă de comerţ în sensul art. 3 pct. 4 C. com., deci litigiul are natură comercială, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.
La termenul din 11 iunie 2003, la Tribunalul Harghita, reclamanta a depus o precizare a acţiunii, în care a arătat că nu îşi menţine acţiunea faţă de pârâta A.P.A.P.S. şi nu mai cere constatarea nulităţii actelor de înstrăinare efectuate în procesul de privatizare, solicitând doar obligarea pârâtei 1 la predarea imobilului.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, tribunalul a reţinut că reclamanta este singura moştenitoare a proprietarilor imobilului L.Ş. şi soţia acestuia V.I.
Imobilul a fost preluat în baza Decretului nr. 418/1953 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare şi aceste preluări sunt considerate ca fiind preluări cu titlu în măsura în care s-au respectat condiţiile stabilite în actul normativ.
Instanţa a apreciat că imobilul a trecut la stat fără titlu valabil întrucât Constituţia din 1952 nu îngăduia naţionalizarea farmaciilor, acestea nu se încadrau în categoria întreprinderilor comerciale sau industriale, nu se bazau pe „exploatarea muncii salariate".
Imobilul fiind preluat fără titlu, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, restituirea urmează a se face în natură conform art. 7 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, pârâta având imobilul în patrimoniu anterior privatizării.
Cu această motivare, tribunalul a admis acţiunea reclamantei prin sentinţa civilă nr. 1368 din 10 septembrie 2003, a obligat pârâta SC F.A. SA să restituie în natură reclamantei imobilul, a luat act de renunţarea reclamantei la judecată faţă de pârâta A.P.A.P.S. şi a respins cererea de chemare în garanţie a pârâtei formulată de pârâta SC F. SA.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta SC F.A. SA, susţinând în esenţă că preluarea imobilului s-a făcut cu titlu valabil, întrucât profesia de farmacist nu era considerată o profesie liberală, farmaciile au fost naţionalizate prin act normativ distinct tocmai pentru că erau deţinute de farmacişti. Deşi Legea nr. 10/2001 consacră principiul restituirii în natură a imobilului, în cazul în care acesta se află în patrimoniul unei societăţii comerciale integral privatizate, măsura reparatorie trebuia oferită de stat prin modalităţile specifice acestor cazuri.
Prin Decizia civilă nr. 185/A, pronunţată la 4 decembrie 2003, Curtea de Apel Târgu-Mureş a respins ca nefondat apelul pârâtei.
În motivarea deciziei s-a reţinut că imobilul a fost preluat fără titlu valabil, prevederile Decretului nr. 418/1953 contraveneau Constituţiei din 1952, care nu reglementa posibilitatea naţionalizării farmaciilor particulare, aşadar reclamanta este îndreptăţită să obţină restituirea în natură a imobilului, chiar dacă el este deţinut de o societate comercială.
Pârâta SC F.A. SA a atacat cu recurs Decizia pronunţată în apel.
Imobilul în litigiu se arată în motivarea recursului, face parte din categoria imobilelor preluate cu titlu, iar titlul îl constituie Decretul nr. 418/1953 şi au fost respectate la preluare condiţiile stabilite în acest act normativ.
Recurenta a preluat imobilul de la antecesoarea ei Oficiul Farmaceutic Târgu-Mureş, în patrimoniul căruia a fost inclus ca mijloc fix, dovada proprietăţii fiind făcută în condiţiile Legii nr. 15/1990, în prezent imobilul se află în patrimoniul recurentei, societate integral privatizată, situaţie în care restituirea în natură nu este posibilă, fiind operante celelalte modalităţi reparatorii.
Recursul pârâtei este nefondat.
Adoptarea Decretului nr. 418/1953, pentru naţionalizarea farmaciilor particulare, datorată specificului bunurilor vizate de naţionalizare şi mai ales activităţii desfăşurate în farmacii, care nu se bazau „pe exploatarea muncii salariate", contravenea art. 7 şi art. 11 ale Constituţiei din 1952, iar imobilelor astfel preluate se pot încadra în categoria imobilelor preluate fără titlu valabil.
Chiar acceptând constituţionalitatea actului normativ, condiţiile stabilite în acesta nu s-au respectat întrutotul. In cauză nu s-a făcut dovada că imobilul în litigiu a figurat în tabelul anexă, care nu s-a depus în instanţă, faţă de prevederile art. 1 din decret care dispune naţionalizarea farmaciilor particulare „în conformitate cu tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret".
Aşadar, concluzia instanţelor privind preluarea imobilului fără titlu valabil este corectă şi ea permite concluzia aplicării prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, intimata reclamantă are calitatea de proprietară, dobândită de la autorii ei, care nu au pierdut-o.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, în cauză nu s-a făcut dovada calităţii de proprietară a recurentei asupra imobilului în litigiu, referirea la prevederile Legii nr. 15/1990 nu este suficientă, ea nu a prezentat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra imobilului şi a recunoscut că nici nu deţine acest act.
Pentru aceste considerente, recursul pârâtei urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC F.A. SA Târgu-Mureş împotriva deciziei nr. 185/A din 4 decembrie 2003 a Curţii de apel Mureş, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1123/2004. Civil. Plângere Legea 10/2001.... | ICCJ. Decizia nr. 790/2004. Civil → |
|---|
