ICCJ. Decizia nr. 10046/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 10046
Dosar nr. 9471/2005
Şedinţa publică din 2 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 11 august 2004, la Tribunalul Timiş, reclamanţii L.C. şi L.M. au solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, să fie anulată dispoziţia nr. 1676 emisă la 27 iulie 2004 de Primarul Municipiului Timişoara şi să fie obligat pârâtul să emită o nouă dispoziţie prin care să fie acordate reclamanţilor despăgubiri pentru un imobil preluat de stat în baza Decretului nr. 223/1974.
Soluţionând pricina în primă instanţă, Tribunalul Timiş, secţia civilă, prin sentinţa nr. 1811 din 18 noiembrie 2004, a admis în parte acţiunea, a anulat dispoziţia nr. 1676/2004 emisă de Primarul Municipiului Timişoara şi a obligat pârâtul să facă reclamanţilor o ofertă de restituire prin echivalentul bănesc cu privire la apartamentul aflat în litigiu.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 936/A din 18 aprilie 2005, a admis apelul declarat de Primarul Municipiului Timişoara şi a schimbat în parte sentinţa tribunalului în sensul obligării pârâtului de a face reclamanţilor o ofertă de despăgubiri în condiţiile art. 12 pct. 2 şi 4 din Legea nr. 10/2001, menţinând în rest dispoziţiile sentinţei. Apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Timişoara a fost respins.
Hotărând astfel, curtea de apel a motivat că măsurile reparatorii ce se cuvin reclamanţilor pot conta doar în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite şi nu în echivalent bănesc cum s-a hotărât, greşit, prin sentinţa primei instanţe.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs Primarul Municipiului Bucureşti solicitând, în baza art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ., modificarea deciziei şi pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că preluarea imobilului de către stat nu s-a făcut abuziv aşa încât reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989.
Prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001, orice imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, precum şi cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat.
În speţă, apartamentul care a fost proprietatea reclamanţilor a fost preluat de stat, prin Decizia nr. 2174 din 30 octombrie 1982 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Timiş, în temeiul Decretului nr. 223/1974, cu motivarea că proprietarii vor pleca definitiv din ţară.
Preluarea apartamentului de către stat nu a fost făcută în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării, aşa încât, în sensul Legii nr. 10/2001, imobilul a fost, neîndoielnic, preluat în mod abuziv.
Întrucât reclamanţii au făcut dovada că imobilul proprietatea lor a fost preluat de stat în mod abuziv, instanţa de apel a decis, corect, că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001.
Decizia atacată cu recurs a fost pronunţată cu aplicarea corectă a legii, iar instanţa de apel a interpretat bine actul juridic dedus judecăţii şi s-a pronunţat asupra tuturor dovezilor administrate, aşa încât recursul declarat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Primarul municipiului Timişoara împotriva deciziei nr. 936 A din 18 aprilie 2005 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 10129/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2562/2005. Civil. Recunoastere drept de... → |
---|