ICCJ. Decizia nr. 1225/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1225
Dosar nr. 3644/200.
Şedinţa publică din 18 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 27 martie 2003, reclamantul F.F.C., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Craiova, a solicitat Judecătoriei Constanţa să constate că este proprietarul imobilului situat în Craiova, compus din teren în suprafaţa de 413 mp şi casă.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că în anul 1976, împreună cu soţia sa F.M. a cumpărat imobilul din litigiu de la C.O., cu chitanţă de mână, pe care însă a pierdut-o, că a plătit datoriile către stat ca un adevărat proprietar şi că a exercitat de 26 de ani o posesie continuă, netulburată publică şi sub nume de proprietar. Temeiul acţiunii este art. 111 C. proc. civ. şi art. 1073 C. civ.
La data de 28 ianuarie 2003, reclamantul şi-a precizat acţiunea în sensul că se judecă şi cu R.O., ca moştenitor al vânzătorului.
La data de 11 martie 2003 U.G. a solicitat introducerea în cauză în calitate de moştenitoare a reclamantului decedat F.C.
Prin sentinţa civilă nr. 9019 din 23 septembrie 2003 Judecătoria Craiova a admis în parte acţiunea principală, formulată de reclamantul F.C. şi continuată de moştenitorii acestuia F.M., F.G. şi F.I. în contradictoriu cu R.O., a respins acţiunea împotriva Consiliului Local Craiova pentru lipsa calităţii procesuale pasive, a anulat ca insuficient timbrată cererea de intervenţie formulată de U.G. şi a constatat valabilitatea convenţiei de vânzare-cumpărare încheiată la 26 octombrie 1970.
Prin aceeaşi sentinţă a constatat dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra casei de locuit. Hotărârea ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul menţionat.
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a declarat apel intervenienta U.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi arătând că nu trebuia să timbreze la valoare fiind moştenitoarea reclamantului şi că cererea sa nu are caracterul unei cereri de intervenţie în interes propriu.
Curtea de Apel Craiova, în urma declinării prin Decizia civilă nr. 672 din 31 martie 2004, a admis apelul declarat de intervenient, a anulat în parte sentinţa atacată, în ceea ce priveşte cererea de intervenţie formulată de U.G. şi pe fond a schimbat în parte sentinţa în sensul că a admis cererea de intervenţie, a constatat calitatea intervenientei de moştenitoare legală a autorului F.F.C. alături de ceilalţi reclamanţi şi a constatat valabilitatea vânzării-cumpărării şi faţă de aceasta.
În motivarea deciziei, curtea de apel a reţinut că dovedindu-şi calitatea de moştenitoare legală alături de ceilalţi moştenitori, a dobândit aceeaşi poziţie şi calitate procesuală cu aceştia, şi taxa de timbru achitată profită tuturor reclamanţilor.
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de apel au declarat recurs reclamanţii F.G., F.I. şi F.M. prin care au solicitat admiterea recursului, modificarea soluţiei din apel şi menţinerea sentinţei de la fond.
În motivarea recursului au arătat în esenţă că cererea de intervenţie formulată este o intervenţie în interes propriu şi nu accesorie şi că s-a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că nu trebuia să anuleze sentinţa în parte şi să judece pe fond cauza.
Recursul va fi respins.
În urma verificării şi analizării actelor şi lucrărilor dosarului se constată că prin actele de stare civilă depuse la dosar, intervenienta U.G. a dovedit că este fiica reclamantului decedat F.C. şi deci este moştenitoarea legală a acestuia alături de ceilalţi moştenitori.
Aşa fiind, prin cererea formulată intervenienta a continuat judecarea acţiunii promovate de reclamant alături de ceilalţi moştenitori legali, dobândind aceeaşi calitate procesuală.
Cum taxa legală de timbru a fost achitată de unul dintre reclamanţi aceasta profită şi celorlalţi reclamanţi în condiţiile art. 12 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Prin urmare, Decizia curţii de apel este legală şi temeinică, şi în condiţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul reclamanţilor F.G., F.M. şi F.I. împotriva deciziei nr. 672 din 31 martie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1340/2005. Civil. Stabilirea competenţei | ICCJ. Decizia nr. 8027/2005. Civil → |
|---|
