ICCJ. Decizia nr. 1233/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin contestația introdusă de reclamanții P.M., C.C.M., R.F.I., și precizată ulterior, s-a solicitat în contradictoriu cu primarul comunei Roșia Montana să se anuleze dispoziția nr. 150 din 25 februarie 2003 emisă de primarul comunei Roșia Montana, să se constate preluarea abuzivă, fără titlu a imobilului situat în Roșia Montana compus din instalația de steampuri cu 9 săgeți, înscrisă în C.F. nr. 16 Roșia Montana, acordarea despăgubirilor în bani de aproximativ 1.550 kg aur a contravalorii instalației de steampuri cu 9 săgeți, acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital care să acopere această valoare, acordarea folosului de tras pentru aceștia din 1948 până în prezent, obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 328 din 4 iunie 2003 Tribunalul Alba a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, a constatat preluarea abuzivă, fără titlu de către Statul Român a instalației de preluare a minereurilor (steampuri) inclusă în C.F. la nr. 16 Roșia Montana, a anulat dispoziția nr. 150 din data de 25 februarie 2003, emisă de primarul comunei Roșia Montana și a constatat că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin aceeași sentință au fost respinse celelalte capete de cerere și nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
în motivarea sentinței, instanța a reținut că antecesorii reclamanților au deținut aceste instalații de steampuri care erau incorporate în imobilul teren, că apărarea pârâtei s-a făcut în sensul că nu sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, privind măsurile reparatorii, în cauză, deoarece acestea se aplică imobilelor prin destinație nu celor prin natura lor; s-a mai reținut că reclamanții nu au făcut dovada calității de moștenitor ai persoanelor care aveau calitatea de asociați ai persoanelor juridice naționalizate prin Legea nr. 119/1948 ca să aibă dreptul la măsuri reparatorii constând în acțiuni acordate la societățile comerciale care au preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate sau o altă societate comercială tranzacționată pe piața de capital, că restituirea în natură a imobilului nu mai este posibilă, că trebuia să se facă o ofertă de restituire prin echivalent, persoanelor îndreptățite, și că nu s-au dovedit cheltuieli de judecată solicitate.
împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond au declarat apel reclamanții direct și prin reprezentantul, fundația A.M. Roșia Montana, prin care au solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței apelate, și rejudecând cauza să se admită în întregime acțiunea formulată.
Primarul comunei Roșia Montana a declarat apel împotriva aceleiași sentințe, prin care a solicitat schimbarea în parte a sentinței pronunțate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
în motivarea apelului reclamanții au arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, că bunurile devenite imobile prin încorporare au fost naționalizate și distruse ca efect al Legii nr. 119/1948, și că se impune acordarea de măsuri reparatorii pentru aceste bunuri.
Pârâtul în motivarea apelului, a arătat că imobilul nu a fost niciodată preluat abuziv, că acest lucru rezultă din extrasele de C.F. unde proprietarii au fost și sunt persoane fizice, că instalația de steampuri este imobil destinație și că aceasta a fost pusă pe acest teren în vederea exploatării zăcământului aurifer pe care îl deținea.
Prin decizia civilă nr. 466/A din 4 decembrie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul reclamanților și a admis apelul pârâtul a modificat sentința apelantă, în sensul că a respins în întregime acțiunea reclamanților.
în motivare, instanța de apel a reținut că reclamantul nu a probat preluarea efectivă a instalației de steampuri și nici faptul că acestea mai există în materialitatea sa pentru a beneficia de măsuri reparatorii, că imobilul teren pe care era amplasată instalația de steampuri acesta nu a ieșit din proprietatea reclamanților, nefăcând obiectul naționalizării.
împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel au declarat recurs reclamanții prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și rejudecând în fond apelul să se schimbe hotărârea instanței de fond privind admiterea în întregime a acțiunii și respingerea apelului declarat de pârât .
în motivarea recursului, reclamanții au arătat că decizia curții de apel a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 6, 9 și 10 C. proc. civ.
în susținerea motivelor, reclamanții au arătat că sunt moștenitorii defuncților foști coproprietari asupra imobilului, că imobilele prin destinație sunt și utilajele și instalațiile care se aflau în clădirea sau pe terenul preluate de stat, sau de alte persoane juridice, dacă serveau la exploatarea acelui fond și dacă erau proprietatea proprietarului imobilului prin natura sa față de care reprezentau bunuri sunt accesorii, sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct. 2 din Legea nr. 10/2001.
Recursul este fondat.
în urma analizei și verificării actelor dosarului se constată că în mod corect instanța de fond a reținut că reclamanții sunt moștenitorii proprietarilor care au deținut instalațiile de speampuri, că restituirea în natură nu mai era posibilă și ca urmare în condițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, reclamanții erau îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent.
Pe al doilea capăt de cerere, privind valoarea producției ce ar fi obținut-o dacă instalația de prelucrare a minereului ar fi funcționat, în mod corect nu s-au acordat despăgubiri deoarece Legea nr. 10/2001 nu prevede astfel de măsuri reparatorii.
Potrivit art. 312 C. proc. civ. recursul reclamanților a fost admis.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1235/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1223/2005. Civil → |
|---|
