ICCJ. Decizia nr. 1323/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1323
Dosar nr. 27075/1/2005
(nr. vechi 10613/2005.
Şedinţa publică din 6 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 987 din 6 octombrie 2004, pronunţată de tribunalul Alba-Iulia, secţia civilă, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta R.R. împotriva pârâtei U.J. C.N.S.L.R. F., filiala Alba, a fost dispusă parcelarea imobilului înscris în C.F. Alba-Iulia, nr.top 985/1 casă cu opt camere şi verandă de 864 mp şi nr.top 985/2 casă cu un apartament de 195 mp conform raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul L.I. , prin formarea lotului 1, cu nr.top 985/1/1 casă cu opt camere şi verandă, curte de 413 mp şi a lotului 2, cu nr.top 985/1/2 casa sindicatelor, curte de 451 mp şi nr.top 985/2 casă cu un apartament de 195 mp, construcţiile corp B;C şi D a fost obligată pârâta să emită reclamantei decizie de restituire în natură a imobilului înscris în C.F. Alba Iulia, lotul nr. 1 iar în caz de refuz sentinţa să ţină loc de decizie de restituire, precum şi să-i plătească sumele de 518.290.968 lei, reprezentând contravaloarea terenului din lotul nr. 2 şi 7.749 dolari SUA, în echivalent în lei la data de 6 octombrie 2004, sume ce reprezintă măsuri reparatorii pentru imobilul lot nr. 2, rămas în proprietatea pârâtei, a fost dispusă intabularea dreptului de proprietate al părţilor, respectiv, reclamantei asupra lotului nr. 1, cu titlu restituire şi drept de proprietate, iar al pârâtei pentru lotul nr. 2 cu titlu de construire şi sistare indiviziune şi a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 16.000.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei tribunalului a fost respins, prin Decizia nr. 975 A din 17 iunie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia civilă.
Împotriva susmenţionatei decizii a declarat recurs pârâta, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor de apel, că instanţa de fond nu a fost sesizată cu o cerere de ieşire din indiviziune, că nu este deţinătoarea lotului 2, terenul fiind proprietatea Statului Român, că din probele administrate în cauză nu rezultă că ar fi demolat o parte din construcţii şi că nu putea fi dispusă decât reînscrierea dreptului de proprietate al Statului Român şi a dreptului de folosinţă gratuită, pe durată nedeterminată, asupra terenului în privinţa pârâtei.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor urma.
Prin acţiunea înregistrată la data de 16 februarie 2004 la Tribunalul Alba, reclamanta a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta să emită în termenul Legii nr. 10/2001, decizie de restituire în natură a imobilului situat în Alba Iulia, înscris în C.F. Alba Iulia, nr.top 985/1 şi 985/2, iar în caz de refuz, sentinţa să ţină loc de decizie de restituire a imobilului.
Acţiunea nu a fost modificată sau completată, iar la termenul din 29 septembrie 2004, aşa cum rezultă din încheierea în care au fost consemnate concluziile în fond ale părţilor, reclamanta a solicitat, prin mandatar, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtei de a emite decizie de restituire în natură a imobilului, iar în caz de refuz să fie pronunţată o sentinţă care să ţină loc de decizie de restituire.
Depăşindu-şi limitele învestirii, instanţa de fond, a cărei soluţie a fost confirmată de instanţa de apel, a dispus ieşirea părţilor din indiviziune, în cadrul unei acţiuni întemeiate pe prevederile Legii nr. 10/2001.
Procedând astfel, instanţa nu numai că a schimbat în parte obiectul litigiului dedus judecăţii, dar a şi încălcat principiul disponibilităţii părţilor, specific procesului civil.
În consecinţă, recursul urmează a fi admis, conform art. 313 C. proc. civ., a fi casate ambele hotărâri pronunţate şi a fi trimisă cauza spre rejudecare, aceluiaşi tribunal.
Având în vedere motivul ce determină casarea hotărârilor, urmează ca celelalte critici formulate de recurentă să fie analizate cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta U.J.C.N.S.R.L. F., filiala Alba.
Casează Decizia civilă nr. 975 A din 17 iunie 2005 a Curţii de Apel Alba-Iulia şi sentinţa nr. 987 din 6 octombrie 2004 a Tribunalului Alba Iulia, secţia civilă, şi trimite cauza spre rejudecare, aceluiaşi tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1229/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 10723/2005. Civil → |
|---|
