ICCJ. Decizia nr. 1838/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1838
Dosar nr. 1201/2005
Şedinţa din Camera de consiliu de la 8 martie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Ploieşti sub nr. 1700/2004, creditorul C.I. prin procurator O.V. a solicitat în temeiul dispoziţiilor art. 3731 C. proc. civ., în contradictoriu cu debitorii C.A. şi C.S. continuarea executării silite a titlului executoriu, Decizia nr. 35/2004 a Tribunalului Prahova.
În motivarea cererii, creditorul a arătat că, întrucât obligaţiile stabilite în titlurile executorii nu au fost aduse la îndeplinire de bună voie de către debitori, urmează ca acestea să se realizeze pe calea executării silite.
În dovedirea cererii, creditorul a depus la dosar Decizia nr. 35 din 2 februarie 2004 pronunţată de Tribunalul Prahova şi încheierea din 15 martie 2004 prin care a fost admisă cererea executorului judecătoresc P.C. privind încuviinţarea executării silite a titlului executoriu menţionat.
Prin încheierea din 12 august 2004 Judecătoria Ploieşti a admis cererea formulată de creditorul C.I. şi a dispus continuarea de către Biroul Executorului Judecătoresc D.V. a executării silite a titlului executoriu, Decizia nr. 35/2004 pronunţată de Tribunalul Prahova începută de Biroul Executorului Judecătoresc P.C.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că executarea silită a titlului executoriu sus-menţionat a fost încuviinţată de Judecătoria Ploieşti conform încheierii din 15 martie 2004 pronunţată în dosarul de executare nr. 637/2004, însă creditorul a solicitat continuarea executării de către un alt executor judecătoresc, respectiv Biroul Executorului Judecătoresc D.V., context în care s-a apreciat că cererea este întemeiată.
Împotriva încheierii au formulat apel debitorii C.A. şi C.S., criticând-o ca nelegală şi netemeinică.
Dosarul cauzei a fost înaintat de Judecătoria Ploieşti în vederea soluţionării apelului, Curţii de Apel Ploieşti, care prin încheierea din 23 noiembrie 2004 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, invocând ca temei de drept art. II alin. (3) din Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 privind aprobarea OUG nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă.
Prin Decizia nr. 338 din 21 decembrie 2004, Tribunalul Prahova a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Ploieşti şi constatând conflictul negativ de competenţă a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru regulator de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut că printre cazurile enumerate de art. 2 pct. 2 din OUG nr. 65/2004 nu se regăsesc şi apelurile declarate împotriva încheierilor de încuviinţare a executării silite, acestea rămânând în continuare în competenţa Curţii de Apel Ploieşti, ca instanţă de apel în temeiul art. 3 pct. 2 din OUG nr. 65/2004.
Sesizată cu conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Prahova şi Curtea de Apel Ploieşti, faţă de prevederile art. 3731 C. proc. civ., instanţa stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.
Având în vedere dispoziţiile art. II alin. (3) din Legea nr. 493/2004 privind aprobarea OUG nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, corect Curtea de Apel Ploieşti a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 pct. 2 din OUG nr. 65 din 9 septembrie 2004 tribunalele judecă, ca instanţe de apel, apelurile declarate în materie de divorţ, împărţeală judiciară, cereri privind raporturile personale dintre părinţi şi copii minori, cereri privind filiaţia şi orice alte cazuri expres prevăzute de lege.
Or, faţă de obiectul prezentului litigiu, împărţeală judiciară, categorie care se regăseşte în dispoziţiile art. 2 pct. 2 din OUG nr. 65/2004, instanţa de drept, care să soluţioneze apelul privind continuarea executării silite a titlului executoriu în accepţiunea art. 3731 C. proc. civ. este Tribunalul Ploieşti astfel cum a stabilit Curtea de Apel Ploieşti prin încheierea din 23 noiembrie 2004 pronunţată în dosarul nr. 8823/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Prahova.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1119/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1668/2005. Civil → |
|---|
