ICCJ. Decizia nr. 2088/2005. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2088
Dosar nr. 1361/2005
Şedinţa de la 16 martie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin plângerea înregistrată la data de 24 martie 2003 pe rolul Judecătoriei Iaşi petentul C.I. prin curatorul său C.E., în contradictoriu cu intimaţii Comisia Judeţeană Iaşi de aplicare a Legii nr. 18/1991, Prefectul în calitate de preşedinte al Comisiei Judeţene de aplicare a Legii nr. 18/1991, Comisia Comunală Tomeşti de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi Primarul acestei comune, a solicitat anularea hotărârii nr. 111 din 14 februarie 2003 şi obligarea reclamanţilor să-i reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1,85 ha, teren agricol situat în comuna Tomeşti, satul Gorun, tarlaua „Opinca", judeţul Iaşi.
Judecătoria Iaşi, prin sentinţa civilă nr. 9030 din 15 septembrie 2003, a admis acţiunea obligând intimaţii să reconstituie petentului dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1,85 ha teren situat în comuna Tomeşti, judeţul Iaşi.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs Comisia judeţeană Iaşi de aplicare a Legii nr. 18/1991, criticând-o ca nelegală şi netemeinică.
Investit cu soluţionarea recursului, Tribunalul Iaşi, prin Decizia civilă nr. 394 din 13 septembrie 2004, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de recurs în favoarea Curţii de Apel Iaşi, reţinând că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. III alin. (2) din Legea nr. 195/2004.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia civilă nr. 728 din 9 decembrie 2004, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi.
Soluţia de declinare a competenţei a fost întemeiată pe dispoziţiile art. III alin. (1) din Legea nr. 195/2004.
Investită cu rezolvarea prezentului conflict negativ de competenţă, ivit în condiţiile art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Curtea va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, pentru următoarele considerente:
Conform art. III alin. (1) din Legea nr. 195/2004 litigiile în materia fondului funciar pronunţate de judecătorii în primă instanţă sunt supuse apelului la tribunal şi recursului la curtea de apel.
Apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrării în vigoare a Legii nr. 195/2004 se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se trimit la curţile de apel.
De altfel, în temeiul art. II şi art. III din Legea nr. 195/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, pe cale administrativă, a scos cauza de pe rolul acestei instanţe şi a trimis-o spre soluţionare Tribunalului Iaşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte în favoarea Tribunalului Iaşi competenţa soluţionării cauzei privind pe petentul C.I.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1985/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 186/2005. Civil → |
|---|
