ICCJ. Decizia nr. 2339/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2339
Dosar nr. 10536/200.
Şedinţa publică din 23 martie 2005
Asupra recursului de faţă, constată:
Prin cererea înregistrată la 12 august 2003 la Judecătoria Reşiţa reclamantul oraşul Bocşa a chemat în judecată pe pârâta SC C.M.B. SA cerând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună evacuarea imediată şi necondiţionată a pârâtei din imobilul identificat cu nr. top.169 în C.F. Bocşa Română, cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C. civ.
În motivarea cererii reclamantul arată că imobilul în litigiu compus din casă şi teren în suprafaţă de 2877 mp este proprietatea sa iar pârâta l-a ocupat fără drept refuzând să îl predea în posesie.
Pârâta SC C.M.B. SA Bocşa a cerut respingerea acţiunii susţinând, în esenţă, că are calitatea de succesoare a fostelor U.D.R. Reşiţa, care anterior naţionalizării patrimoniului prin Legea nr. 119/1948 a fost proprietara terenului în litigiu.
Susţine pârâta şi faptul că, în calitatea menţionată, a solicitat retrocedarea în natură a terenului în litigiu în procedura reglementată în acest scop prin Legea nr. 10/2001, cu menţiunea că reclamanta cu rea-credinţă a tergiversat soluţionarea notificării pe care i-a adresat-o sub nr. 33 din 14 februarie 2002 Biroul Executorului Judecătoresc C.G.
Reclamanta a depus la dosar dispoziţia nr. 1442 din 5 iunie 2003 prin care Primarul oraşului Bocşa a respins notificarea pârâtei motivat de faptul că nu are calitatea de persoană îndreptăţită în sensul Legii nr. 10/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 5344 din 12 noiembrie 2003 Judecătoria Reşiţa a admis acţiunea reclamantului şi a dispus evacuarea pârâtei din imobilul în litigiu.
În motivarea sentinţei, în esenţă, s-a reţinut că potrivit extrasului depus la dosar în C.F. a localităţii Bocşa Română cât priveşte imobilul în litigiu proprietar tabular este reclamantul oraşul Bocşa, înscrierea dreptului fiind dispusă prin încheierea nr. 1236/2001.
Referitor la pârâtă se reţine că aceasta are posesia imobilului fără însă a putea prezenta un titlu legal, caz în care, în condiţiile art. 480 Cod civ. se impune admiterea cererii deduse judecăţii.
Prin Decizia civilă nr. 637 din 9 aprilie 2004 Curtea de Apel Timişoara a respins apelul declarat de pârâtă.
Pe lângă considerentele reţinute şi de prima instanţă, instanţa de apel a reţinut şi faptul că în litigiul dedus judecăţii nu se poate analiza valabilitatea titlului reclamantului asupra imobilului în litigiu atâta timp cât pârâta nu a înţeles să îl conteste şi nici să solicite, pe cale reconvenţională, rectificarea menţiunilor din cartea funciară.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta invocând incidenţa art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea recursului pârâta susţine că, în mod nelegal, instanţele de fond au reţinut că reclamanta este titulara dreptului de proprietate în baza ultimei menţiuni din cartea funciară fără a observa că, anterior înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei, dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu era înscris în favoarea autoarei sale, fostele U.F.D.-U.D.R., Reşiţa, calitatea sa de succesoare a acesteia fiind de notorietate publică.
Analizând recursul, în raport de limitele investirii, Înalta Curte constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
În drept, în sistemul cărţilor funciare, drepturile reale se pot dobândi numai prin înscrierea în cartea funciară, cu excepţiile anume prevăzute de lege, iar dacă un asemenea drept a fost înscris în folosul unei persoane se prezumă că dreptul există în folosul ei.
Înscrierile în cartea funciară, potrivit art. 31 din Decretul-lege nr. 115/1938 îşi produc efectele de la data înregistrării cererilor de înscriere iar ordinea înscrierii lor o va stabili rangul.
Persoanele interesate sau prejudiciate prin intabulările efectuate pot cere, în cadrul procedurilor legale, instituite în acest scop, rectificarea intabulării.
Or, în speţă, potrivit extrasului nr. 7220 din 9 septembrie 2003, în C.F. a localităţii Bocşa-Română, referitor la imobilul ce se identifică cu nr.top.169, casa cu nr. 466 şi 2877 mp teren, ultima înscriere referitoare la titularul dreptului de proprietate este cea făcută sub nr. 1236/2001 în favoarea oraşului Bocşa.
Aşa fiind, se prezumă că această persoană juridică este titularul dreptului de proprietate.
Susţinerea pârâtei în sensul că, anterior acestei înscrieri, a existat o alta, sub nr. 1911/1921, în favoarea U.D.R., a cărei succesoare ar fi, este irelevantă din punct de vedere al analizei, întrucât este anterioară şi excede cadrului procesual dedus judecăţii.
Ca atare, pentru considerentele de fapt şi de drept arătate recursul pârâtei se dovedeşte a fi nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.M.B. SA Bocşa împotriva deciziei nr. 637 din 9 aprilie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2414/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2325/2005. Civil → |
|---|
