ICCJ. Decizia nr. 2730/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2730
Dosar nr. 13140/200.
Şedinţa publică din 6 aprilie 2005
Asupra cererii de revizuire de faţă, constată:
Prin cererea înregistrată la 21 mai 2003 la Tribunalul Argeş, reclamantul S.Î.P.A.M. a chemat în judecată pârâtul Centrul Bugetar nr. 2 Piteşti cerând obligarea acestuia la plata şi calcularea corectă a mai multor sporuri şi indemnizaţii decurgând din contractul colectiv de muncă şi HG nr. 281/1993 şi Legea nr. 128/1997.
Prin sentinţa civilă nr. 429/CM din 15 septembrie 2003 Tribunalul Argeş, secţia civilă, a respins acţiunea, reţinând, în esenţă, că este inadmisibilă, întrucât reclamantul nu are calitate procesuală activă în raport de obiectul cererii deduse judecăţii care vizează drepturi salariale, drepturi care au caracter individual, fiind diferite de la un salariat la altul.
Sentinţa menţionată a rămas irevocabilă, ca urmare a respingerii recursului declarat de reclamant, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 63/RCM din 7 septembrie 2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Prin cererea înregistrată sub nr. 3933 din 5 octombrie 2004 la Curtea de Apel Piteşti, reclamantul a cerut revizuirea deciziei civile nr. 63/RCM din 7 septembrie 2004, invocând incidenţa art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ.
În motivarea cererii revizuientul susţine că Decizia menţionată este potrivnică cu hotărârile judecătoreşti pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în alte 24 de dosare având ca obiect cauze similare celei soluţionată prin hotărârea a cărei anulare o solicită, hotărâri pe care le indică în cuprinsul cererii de revizuire.
Prin sentinţa civilă nr. 34/FCM din 1 noiembrie 2004 Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând cererea de revizuire dedusă judecăţii Înalta Curte constată că aceasta nu este admisibilă pentru următoarele considerente.
În drept, potrivit art. 322 C. proc. civ., se poate cere, pentru motivele prevăzute la pct. 1–9, revizuirea unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când aceasta evocă fondul pricinii.
Condiţia ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac care este o cale de retractare, prin care se cere instanţei de judecată care a soluţionat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunţării hotărârii.
Nu pot forma obiectul revizuirii hotărârile pronunţate de instanţele de recurs atunci când în faţa acestora nu a fost evocat fondul pricinii, instanţa rezumându-se la a respinge recursul menţinând situaţia de fapt reţinută şi de prima instanţă.
Or, în speţă, prin hotărârea a cărei revizuire se cere, anume Decizia civilă nr. 63/RCM din 7 septembrie 2004, Curtea de Apel Piteşti nu a soluţionat fondul procesului.
Astfel, aşa cum rezultă din considerentele deciziei, instanţa de recurs a reţinut aceeaşi situaţie de fapt evocată şi de prima instanţă, anume faptul că acţiunea dedusă judecăţii, astfel cum a fost concepută de reclamant nu îndeplineşte condiţiile legii întrucât reclamantul avea obligaţia de a indica în cuprinsul acesteia membrii de sindicat pe care îi reprezintă.
Mai mult, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt respectate nici condiţiile de admisibilitate impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Astfel, posibilitatea de a cere revizuirea pe acest temei este supusă, între altele, condiţiei ca hotărârile să fie date între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, fiind necesar ca hotărârile să conţină elementele caracteristice pentru existenţa lucrului judecat.
Or, în speţă, hotărârea a cărei revizuire se cere este dată între alte persoane decât cele între care s-au dat hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocate prin cererea de revizuire şi, de altminteri, cauza fiind soluţionată pe o excepţie procesuală, hotărârea nu conţine elemente caracteristice pentru existenţa lucrului judecat.
Aşa fiind, pentru considerentele de fapt şi de drept arătate, cererea de revizuire dedusă judecăţii se dovedeşte a nu fi admisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul S.Î.P.A.M. împotriva deciziei nr. 63/RCM din 7 septembrie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2708/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2318/2005. Civil → |
---|