ICCJ. Decizia nr. 2733/2005. Civil. Pretenţii. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2733
Dosar nr. 28783/1/2005
( nr. vechi 12321/2005)
Şedinţa publică din 15 martie 200.
Asupra recursului de faţă, constată:
Prin sentinţa civilă nr. 584 din 7 aprilie 2004 Judecătoria Sighişoara a admis acţiunea formulată de reclamanţii B.G.C., B.K. şi B.N.B.B. şi a obligat pârâtul Consiliul local Sighişoara să le restituie 12 tablouri, identificate prin numerele de inventar, aflate în posesia Muzeului de Istorie Sighişoara, fiind respinse celelalte capete de cerere precum şi pretenţiile privind cheltuielile de judecată.
Prin aceiaşi sentinţă au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor precum şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii şi cultelor.
Prin Decizia civilă nr. 920/A din 8 octombrie 2004 Curtea de Apel Târgu-Mureş a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Consiliul Local Sighişoara.
Împotriva acestei decizii, la data de 31 decembrie 2004, a declarat recurs pârâtul.
În raport de dispoziţiile legale referitoare la competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, în vigoare la acea dată, la data de 31 ianuarie 2005, recursula fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Având în vedere dispoziţiile art. II din Legea nr. 219 din 6 iunie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a scos recursul de pe rolul său şi a înaintat dosarul cauzei Curţii de Apel Târgu-Mureş, instanţă devenită competentă să judece recursul potrivit actului normativ menţionat.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Târgu-Mureş sub nr. 4391/1964 din 26 iulie 2005.
Prin Decizia civilă nr. 721/R din 11 octombrie 2005 Curtea de Apel Târgu-Mureş şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţinând că numai printr-o interpretare greşită a dispoziţiilor art.II din Legea nr. 219 din 6 iulie 2005 această instanţă a stabilit competenţa sa materială în soluţionarea recursului.
Cu privire la competenţa de soluţionare a recursului, cu referire la dispoziţiile art. 3 pct. 3 C. proc. civ., se constată următoarele:
Legea nr. 219/2005 pentru aprobarea OUG nr. 138/2000 a modificat dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, reinstaurând principiul proximităţii în soluţionarea căilor de atac, principiu potrivit căruia căile de atac se soluţionează de instanţele ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea atacată.
Ca măsură tranzitorie, prin art. II al alin. (2) şi (4) din Legea nr. 219/2005, legiuitorul a înţeles să deroge de la dispoziţia art. 725 alin. (2) C. proc. civ., stabilind, în mod expres, că „recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel".
Aceeaşi dispoziţie tranzitorie prevede că „trimiterea dosarelor se va face pe cale administrativă, instanţelor devenite competente să le judece".
Or, potrivit dispoziţiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2005, competenţa materială de soluţionare recursului dedus judecăţii în prezenta cauză aparţine curţii de apel în a cărei rază teritorială se găseşte judecătoria care a soluţionat cauza în primă instanţă, motiv pentru care, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, a fost trimis spre competentă soluţionare acesteia.
Faţă de cele ce preced, cauza va fi scoasă de pe rolul aceste instanţe şi va fi retrimisă spre soluţionare Curţii de Apel-Târgu Mureş.
Pentru a hotărî astfel s-a avut în vedere şi faptul că măsura prin care instanţa supremă stabileşte, în formele prescrise de lege, competenţa materială în soluţionarea unui litigiu are o dublă funcţie: de declinare de competenţă dar şi de regulator de competenţă, caz în care instanţele în favoarea cărora a fost stabilită competenţa materială nu sunt abilitate, în raport de dispoziţiile art. 20 şi urm. C. proc. civ., să declanşeze conflict negativ de competenţă cu instanţa supremă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Scoate cauza de pe rol şi o trimite spre soluţionare Curţii de Apel Târgu Mureş.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 martie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 272/2005. Civil. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 2672/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|