ICCJ. Decizia nr. 272/2005. Civil. Conflict negativ de competenta. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 272.
Dosar nr.523/2005
Şedinţa publică din 6 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea din 13 noiembrie 2003 adresată Curţii de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M. – U.C.E.C.O.M. Bucureşti, C.M. din Alexandria, judeţul Teleorman, a solicitat în contradictoriu cu pârâta cooperativa U. Alexandria, revizuirea hotărârii pronunţate de instanţa arbitrală menţionată sub nr. 54 din 7 martie 2002.
Prin încheierea din 26 februarie 2004 Curtea de Arbitraj şi-a declinat competenţa materială în favoarea Tribunalului Teleorman.
Astfel sesizată, această din urmă instanţă, a constatat la rândul său că nu are competenţa materială în soluţionarea litigiului şi prin sentinţa civilă nr. 628 din 9 septembrie 2004 a Secţiei civile şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de arbitraj de pe lângă A.N.C.M. Bucureşti.
Totodată, constatând ivirea conflictului negativ de competenţă a înaintat dosarul Curţii de Apel Bucureşti în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Prin sentinţa civilă nr. 28 din 21 octombrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi litigii de muncă, soluţionând conflictul în şedinţă publică a stabilit competenţa materială în judecarea cererii de revizuire în favoarea Tribunalului Teleorman.
Sentinţa menţionată a fost atacată cu recurs în termenul şi cu respectarea cerinţelor procedurale aplicabile de către revizuientul contestator C.M.
Invocând aplicarea greşită a legii în soluţionarea conflictului de competenţă, recurentul a solicitat casarea hotărârii pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi trimiterea cauzei la Curtea de Arbitraj în vederea judecării cererii de revizuire.
În cauză s-a invocat totodată nerespectarea dispoziţiilor art. 22 alin. (5) C. proc. civ. în soluţionarea conflictului de competenţă.
În raport de caracterul nulităţii invocate a cărei examinare se impune cu precădere Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată:
Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (5) C. proc. civ., instanţa competentă să judece conflictul de competenţă ivit în condiţiile art. 20, art. 22 alin. (4) din aceeaşi lege, este obligată să hotărască asupra competenţei, în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
Ori în cauză, în dispreţul normei legale privind judecata anume prevăzută de lege, soluţionarea conflictului şi regularea competenţei s-a făcut în şedinţa publică, cu citarea părţilor, ceea ce conform dispoziţiilor art. 105 C. proc. civ. se sancţionează cu nulitatea hotărârii.
Ca urmare recursul se va admite cu consecinţa casării hotărârii atacate şi a trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul C.M. împotriva sentinţei civile nr. 28 din 21 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi de litigii de muncă, pe care o casează şi trimite cauza la aceeaşi instanţă, pentru rejudecarea conflictului de competenţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2774/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2733/2005. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
