ICCJ. Decizia nr. 2905/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 30 noiembrie 2000 pe rolul Tribunalului Iași, O.M.L.(fostă A.) a solicitat revizuirea deciziilor civile nr. 1601 din 26 mai 2000 și, respectiv nr. 1957 din 6 septembrie 2000 ale Tribunalului Iași pentru că sunt potrivnice, motiv prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Curtea de Apel Iași prin decizia nr. 1537 din 3 decembrie 2003 a respins cererea de revizuire primită prin declinare de la Tribunalul Iași.
Pentru a pronunța această soluție Curtea a reținut următoarele:
Prin decizia 1601 din 26 mai 2000 a Tribunalului Iași s-a admis apelul împotriva sentinței civile 9726/1998 a Judecătoriei Iași care a fost schimbată în totalitate și pe fond s-a respins contestația formulată de A.M.L. împotriva deciziei de desfacere a contractului său de muncă nr. 112 emisă la 16 decembrie 1997 de SC P.P. SA Iași.
Prin decizia 1957/6 septembrie 2000 a Tribunalului Iași s-a respins recursul formulat de A.M.L. împotriva deciziei 1601 din 26 mai 2000 și s-a menținut decizia recurată.
S-a constatat că cele două decizii atacate cu revizuire sunt pronunțate în aceeași cauză în soluționarea căilor legale de atac nefiind întrunite condițiile de revizuire impuse de codul de procedură civilă pentru contrarietate de hotărâri.
împotriva deciziei 1537 din 3 decembrie 2003 petiționara revizuentă a declarat recurs.
în motivarea recursului arată că este de acord cu soluția instanței de revizuire dar solicită judecarea cererii de revizuire în temeiul unui "element nou" necunoscut la momentul judecării cererii inițiale și anume intervenția deciziei 1667 din 25 iulie 2001 a Tribunalului Iași.
Recurenta a invocat contrarietatea de hotărâri între decizia sus-menționată și decizia 1537 din 3 decembrie 2003, atacată cu recurs.
Recursul este nefondat.
Instanța de revizuire a făcut o corectă apreciere a situației de pretinsă contrarietate, invocată de petiționară pe calea revizuirii a două decizii date de instanțe în același proces, în succesiunea căilor legale de atac prevăzute de lege. Soluția de respingere a cererii de revizuire este corectă și temeinică.
împotriva acestei soluții recursul declarat de petenta revizuentă nu indică nici unul din normele prevăzute de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ. în temeiul cărora se poate ataca cu recurs o decizie. Din contră, recurenta a confirmat și ea soluția dată de instanța de revizuire.
Motivul invocat în recurs, împrejurarea că o altă hotărâre nr. 1667 (25 iulie 2001) pronunțată într-o altă cauză (având ca obiect pretenții bănești), este contrară cu soluția dată de instanță de revizuire, nu se încadrează în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. mai sus citat și reprezintă în fapt o modificare de acțiune, inadmisibilă în recurs.
Potrivit art. 316 C. proc. civ. "dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța în recurs", iar art. 244 C. proc. civ. interzice expres, în această fază procesuală, schimbarea calității procesuale, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și formularea de alte cereri noi.
Pentru considerentele arătate recursul declarat de petentă a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2921/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2908/2005. Civil → |
|---|
