ICCJ. Decizia nr. 2934/2005. Civil
| Comentarii |
|
La 7 octombrie 2002, reclamanții N.V., toți salariați ai parchetelor din cadrul circumscripției Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj având funcția de procurori și de personal auxiliar de specialitate, au chemat în judecată Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție pentru a fi obligați la restituirea sumelor încasate în procent de 7 % din salariu cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate în perioada 1 ianuarie 2000-30 martie 2001, actualizate la data efectuării plății.
Prin sentința civilă nr. 1064/CM/2002 din 14 noiembrie 2002 Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și litigii de muncă, a admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâții să restituie fiecăruia sumele reținute cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate în procent de 7 % din salariul lunar începând cu 1 ianuarie 2000 și până la 30 martie 2001, în funcție de perioada efectiv lucrată, reactualizate la data plății efective, în raport de indicele de inflație defalcat pe fiecare lună în parte, începând cu data reținerii.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâți și a obligat garanta C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. să restituie acestora sumele de bani reprezentând 7 % CAS reținut pe perioada 1 ianuarie 2000-30 martie 2001, reactualizate la zi în raport de indicele de inflație, defalcat pe fiecare lună, începând cu data reținerii și până la achitarea efectivă.
Recursurile declarate de pârâți împotriva sentinței au fost respinse de Curtea de Apel Craiova, secția conflicte de muncă, prin decizia nr. 3089 din 13 decembrie 2002.
împotriva hotărârilor susmenționate, Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în vigoare la data când hotărârile judecătorești au devenit irevocabile și ale art. II alin. (3) din O.U.G. nr. 58 din 25 iunie 2003.
S-a susținut în esență că aceste hotărâri au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond, în sensul că au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (2), art. 4,art. 6,art. 52 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, din care rezultă că magistrații nu fac parte din categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Recursul în anulare este întemeiat.
în conformitate cu prevederile art. 99 și art. 141 din Legea nr. 92/1992 republicată în 1997, magistrații și respectiv personalul auxiliar de specialitate beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, dar această gratuitate nu echivalează și cu scutirea de plata contribuției pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate, care constituie o obligație.
Beneficiul gratuităților prevăzute în art. 99 și respectiv art. 141 din Legea nr. 92/1992 se aplică numai în condițiile cuprinse în Legea nr. 145/1997.
Astfel, în art. 4 din Legea nr. 145/1997 este menționată regula generală a obligativității asigurării, iar în art. 6 și art. 55 din lege sunt prevăzute excepțiile privitoare la persoanele scutite de plata contribuției de asigurări. Art. 52 din lege prevede că persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 și art. 55.
întrucât magistrații și respectiv personalul auxiliar de specialitate nu sunt menționați printre persoanele exceptate de la plata acestei contribuții, se constată că, numai prin greșita aplicare a prevederilor legale citate, tribunalul a admis acțiunea reclamanților, confirmată și de curtea de apel.
în consecință, recursul în anulare a fost admis, hotărârile pronunțate în cauză au fost casate, iar în fond, a fost respinsă acțiunea reclamanților.
Pe cale de consecință, a fost respinsă și cererea de chemare în garanție formulată de intimații-pârâți, împotriva chematei în garanție C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2944/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2918/2005. Civil → |
|---|
