ICCJ. Decizia nr. 3216/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3216
Dosar nr. 9104/200.
Şedinţa publică din 21 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3588 din 12 decembrie 2003 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii R.I.M. şi R.P. împotriva pârâţilor D.A., D.E., D.N. şi HG şi: dispune evacuarea pârâţilor din imobilul proprietatea reclamanţilor înscris în C.F. nr. 321, nr. top 156/4; dispune rezoluţiunea promisiunii vânzării-cumpărării materializată în actul sub semnătură privată intitulat contract de vânzare cumpărare din 26 aprilie 1996 şi revenirea la situaţia anterioară cu obligarea reclamanţilor la restituirea sumei de 9.500.000 lei; obligă pârâţii la plata cheltuielilor de judecată; respinge cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâţii, prin care au solicitat obligarea reclamantei R.I. la restituirea avansului de 9.500.000 la valoarea actualizată, ţinând seama de devalorizarea monedei naţionale în perioada 1996-2004.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 627 din 17 martie 2004 a admis apelul pârâţilor, a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că reclamanţii R.I.M. şi R.P. vor fi obligaţi să restituie către pârâţi suma de 9.500.000 lei reactualizată la data plăţii.
Instanţa de apel a reţinut că cererea pârâţilor este justificată, fiind admisibilă în apel în temeiul art. 294 alin. (2) C. proc. civ., fiind de notorietate că moneda naţională se devalorizează datorită procesului inflaţionist. Suma de 9.500.000 lei achitată de pârâţi reclamanţilor la 26 aprilie 1996 s-a devalorizat în mod cert, fapt ce impune reactualizarea la data executării.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii R.P. şi R.I.M., invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Se susţine, în esenţă, că în cauză nu erau aplicabile prevederile art. 294 alin. (2) C. proc. civ., neapărând nici una din situaţiile prevăzute de textul de lege; în perioada pentru care se cere reactualizarea, pârâţii au ocupat imobilul fără plata vreunei chirii, reactualizarea sumei fiind contrară legii (art. 1298 C. civ.)
Recursul este fondat în limitele şi pentru considerentele ce urmează.
Prin cererea introductivă reclamanţii au solicitat numai evacuarea pârâţilor din imobilul proprietatea lor.
Urmarea apărărilor pârâţilor făcute prin întâmpinare, reclamanţii îşi întregesc acţiunea solicitând şi rezoluţiunea promisiunii vânzării cumpărării, materializată în actul sub semnătură privată intitulat „Contract de vânzare cumpărare" din 26 aprilie 1996, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta.
În faţa instanţei de fond nu s-a solicitat de către pârâţi recalcularea avansului plătit, în raport de vreun criteriu, pentru a se stabili o sumă certă la care să fie obligaţi reclamanţii în situaţia admiterii acţiunii.
Prin cererea de apel pârâţii solicită o reactualizare, de principiu, a avansului plătit, fără să solicite o cuantificare a acestuia.
Conform art. 294 alin. (1) C. proc. civ. în apel nu se pot face alte cereri noi.
Chiar în modul în care a fost formulată cererea, aceasta apare tot ca cerere nouă.
Este adevărat că potrivit art. 294 alin. (2) C. proc. civ., în apel se pot cere dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe.
Examinând cererea pârâţilor făcută în faţa instanţei de apel se constată că aceasta nu se încadrează în vreuna din ipotezele prevăzute de textul de lege citat.
Solicitarea nu priveşte dobânzi, rate ori venituri ajunse la termen. Aceasta nu priveşte nici despăgubiri ivite după darea hotărârii instanţei de fond, deoarece problema reactualizării putea fi cunoscută de principiu, de către pârâţi şi deci putea fi solicitată în faţa instanţei de fond.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, hotărârea atacată casată şi menţinută sentinţa instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanţii R.P. şi R.I.M. împotriva deciziei civile nr. 627/a din 15 martie 2004 a Curţii de Apel Cluj, pe care o casează şi păstrează sentinţa civilă nr. 3588 din 12 decembrie 2003 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, în totalitate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3230/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3196/2005. Civil → |
|---|
