ICCJ. Decizia nr. 3375/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin încheierea din camera de consiliu de la 6 aprilie 2004 Judecătoria sectorului 1 a respins cererea privind încuviințarea executării silite imobiliare privind pe debitorul C.N. reținând că, în cauză, creditoarea F.A. nu a produs nici un început de dovadă cu privire la dreptul de proprietate al debitorului asupra acestui bun.
împotriva încheierii a declarat apel creditoarea arătând că se află în posesia probelor din care rezultă că debitorul este proprietarul imobilului pentru care s-a solicitat urmărirea.
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia civilă nr. 1603 A din 19 august 2004 a respins apelul ca nefondat reținând că în materia executării silite imobiliare, potrivit art. 493 alin. (1) C. proc. civ. creditori personali ai unui coproprietar sau codevălmaș nu pot urmări partea acestuia din imobilul aflat în proprietate comună înainte de a cere partajarea imobilului.
Din actele depuse de apelantă la dosar rezultă că imobilul urmărit se află în coproprietatea debitorului și a numitului C.I.
Din cuprinsul titlului executoriu reiese că numai C.N. are calitatea de debitor al apelantei, astfel că apelanta dobândește calitatea de creditor personal al debitorului urmărit.
în speță nu sunt incidente prevederile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. întrucât creditoarea a solicitat executarea silită asupra imobilului în materialitatea sa, iar nu asupra cotei părți determinate a debitorului din imobilul aflat în coproprietate.
împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs creditoarea F.A., solicitând modificarea acesteia în baza art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., pentru următoarele motive:
- instanța nu a ținut cont de teza potrivit căreia creditorii personali ai debitorului pot urmări cota parte a debitului lor din imobilul aflat în coproprietate fără a mai fi necesar să ceară împărțeala.
- instanța nu s-a pronunțat asupra unui înscris depus la dosarul cauzei, respectiv adresa nr. 31735 din 4 iulie 2004 emisă de Direcția Impozite și Taxe Locale a sectorului 1 din care reise clar calitatea de coproprietar asupra imobilului a d-lui C.N.
Recursul este nefondat.
Existența proprietății comune asupra bunurilor urmărite poate constitui un impediment temporar în realizarea executării silite. Un atare impediment poate fi dedus din principiul potrivit căruia numai bunurile mobile și imobile ale debitorului pot forma obiectul executării silite. Prin urmare, dacă un bun aparține mai multor persoane, creditorul se poate îndrepta doar împotriva debitorului său, nu și împotriva celorlalți proprietari care nu sunt datori față de acesta. Urmărirea nu se poate realiza însă mai înainte de împărțirea bunurilor comune potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (1) C. proc. civ.
Față de cele ce preced instanța de apel a pronunțat o hotărâre temeinică aplicând corect prevederile art. 493 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea, corect s-a reținut și faptul că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întrucât creditoarea a solicitat executarea silită asupra imobilului în materialitatea sa, iar nu asupra cotei părți determinate a debitorului din imobil.
Din analiza lucrărilor dosarului se constată că instanța de apel a avut în vedere toate actele depuse de apelanta-creditoare, inclusiv adresa nr. 31735/2004, din care rezultă că imobilul supus urmăririi este deținut în coproprietate de debitor și de numitul C.I.
Așa fiind, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3381/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3372/2005. Civil → |
|---|
